„Avem alți parteneri”. Belous explică de ce Moldova nu ia acum bani de la FMI

30 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 12:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că Republica Moldova nu a renunțat la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, chiar dacă anterior autoritățile au declarat că țara nu mai are nevoie de finanțare directă din partea FMI. Potrivit ministrului, problema ține de necesarul concret de finanțare al bugetului și de sursele deja disponibile.

Întrebată despre declarațiile făcute anterior de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit cărora Republica Moldova nu mai depinde de banii FMI, Belous a spus că nu poate comenta exact formularea acestuia, dar a explicat că lipsa unei nevoi imediate de finanțare nu înseamnă și reducerea parteneriatului cu instituția.

„Fondul Monetar Internațional este un partener foarte bun și ne-a oferit permanent atât suport tehnic, cât și suport financiar, pentru necesitățile bugetului, în condiții foarte bune”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a explicat că, atunci când este elaborat bugetul, autoritățile trebuie să estimeze cât vor cheltui efectiv și ce volum de împrumuturi este necesar pentru acoperirea deficitului. Dacă necesarul de finanțare este deja acoperit prin alte surse interne sau externe, statul nu ar trebui să contracteze suplimentar credite doar pentru că acestea sunt disponibile.

„Trebuie să fim realiști. Noi nu putem să ne împrumutăm la infinit, ci trebuie să ne împrumutăm strict pentru necesitățile pe care le avem”, a spus Belous.

Ea a precizat că, în situația în care deficitul bugetar crește sau apar cheltuieli suplimentare, iar sursele interne ori creditele deja contractate nu sunt suficiente, Guvernul poate reveni la partenerii externi, inclusiv la FMI, pentru identificarea unor noi surse de finanțare.

În mai 2026, Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui nou program pe 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, PCI. Acesta este un instrument fără finanțare directă, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Ministerul Finanțelor

Documentele FMI arată că autoritățile moldovene au optat pentru un instrument nefinanțat deoarece au apreciat că situația macroeconomică nu mai impunea finanțare de urgență, iar accentul urma să fie pus pe stabilitate, reforme și consolidarea credibilității politicilor economice.

Ultimul acord cu FMI a fost suspendat în toamna anului 2025, după ce Republica Moldova nu și-a onorat mai multe angajamente cu privire la cheltuieli, iar fondul a suspendat două tranșe în sumă de 170 milioane de lei.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.