„Avem alți parteneri”. Belous explică de ce Moldova nu ia acum bani de la FMI

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că Republica Moldova nu a renunțat la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, chiar dacă anterior autoritățile au declarat că țara nu mai are nevoie de finanțare directă din partea FMI. Potrivit ministrului, problema ține de necesarul concret de finanțare al bugetului și de sursele deja disponibile.

Întrebată despre declarațiile făcute anterior de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit cărora Republica Moldova nu mai depinde de banii FMI, Belous a spus că nu poate comenta exact formularea acestuia, dar a explicat că lipsa unei nevoi imediate de finanțare nu înseamnă și reducerea parteneriatului cu instituția.

„Fondul Monetar Internațional este un partener foarte bun și ne-a oferit permanent atât suport tehnic, cât și suport financiar, pentru necesitățile bugetului, în condiții foarte bune”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a explicat că, atunci când este elaborat bugetul, autoritățile trebuie să estimeze cât vor cheltui efectiv și ce volum de împrumuturi este necesar pentru acoperirea deficitului. Dacă necesarul de finanțare este deja acoperit prin alte surse interne sau externe, statul nu ar trebui să contracteze suplimentar credite doar pentru că acestea sunt disponibile.

„Trebuie să fim realiști. Noi nu putem să ne împrumutăm la infinit, ci trebuie să ne împrumutăm strict pentru necesitățile pe care le avem”, a spus Belous.

Ea a precizat că, în situația în care deficitul bugetar crește sau apar cheltuieli suplimentare, iar sursele interne ori creditele deja contractate nu sunt suficiente, Guvernul poate reveni la partenerii externi, inclusiv la FMI, pentru identificarea unor noi surse de finanțare.

În mai 2026, Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui nou program pe 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, PCI. Acesta este un instrument fără finanțare directă, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Ministerul Finanțelor

Documentele FMI arată că autoritățile moldovene au optat pentru un instrument nefinanțat deoarece au apreciat că situația macroeconomică nu mai impunea finanțare de urgență, iar accentul urma să fie pus pe stabilitate, reforme și consolidarea credibilității politicilor economice.

Ultimul acord cu FMI a fost suspendat în toamna anului 2025, după ce Republica Moldova nu și-a onorat mai multe angajamente cu privire la cheltuieli, iar fondul a suspendat două tranșe în sumă de 170 milioane de lei.

#buget #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern