Reguli noi la vamă din 2027: ce se schimbă pentru coletele de până la 1000 de euro și bagajele călătorilor

20 Oct. 2026, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Oct. 2026, 09:42 // Actual //  Grîu Tatiana

Coletele din străinătate ar putea trece mai repede prin vamă, iar călătorii vor avea reguli mai clare pentru ce aduc în bagaje. Prevederile fac parte dintr-un proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Finanțelor și de Serviciul Vamal, care aliniază procedurile vamale ale Republicii Moldova la cele din Uniunea Europeană. Documentul are peste o mie de pagini și, dacă va fi aprobat, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Pentru cei care comandă online, cea mai importantă schimbare este o declarație vamală simplificată pentru coletele poștale. Operatorul poștal va putea vămui coletele cu o valoare de până la 1 000 de euro pe baza unui set redus de date, cu condiția ca produsele să nu fie interzise sau supuse unor restricții. Coletele poștale și cele aduse de firmele de curierat rapid nu vor mai avea nevoie nici de declarația care se depune înainte de intrarea mărfii în țară, obligatorie pentru transporturile comerciale. Pentru prima dată, legislația definește și ce înseamnă transportator expres, adică o companie care colectează, transportă, vămuiește și livrează coletul în termen precis și îl poate urmări pe tot parcursul drumului.

Și călătorii vor avea reguli mai clare. Mărfurile cu caracter comercial aflate în bagajele personale vor putea fi declarate verbal la vamă dacă nu valorează mai mult de 1 000 de euro. Cine plătește taxe pe loc va primi obligatoriu o chitanță cu descrierea mărfii, valoarea ei, suma achitată și data. Proiectul definește pentru prima dată și noțiunile de bagaj de mână și bagaj de cală pentru cei care zboară cu avionul.

Proiectul aduce reguli dure pentru mărfurile contrafăcute. Hainele, încălțămintea, electronicele sau alte produse suspectate că sunt copii ale unor mărci cunoscute vor putea fi distruse sub control vamal. Pentru asta nu va mai fi nevoie să se demonstreze mai întâi în instanță că dreptul de proprietate intelectuală a fost încălcat, dacă sunt îndeplinite condițiile din Codul vamal. Regula se aplică și coletelor mici trimise prin poștă: dacă destinatarul nu se opune în termenul legal, marfa este distrusă. Costul distrugerii îl suportă titularul mărcii care a cerut intervenția vamei, iar operațiunea se face doar la întreprinderi autorizate în gestionarea deșeurilor, cu un act semnat de toate părțile, inclusiv de reprezentantul poștei.

Controalele de securitate vor începe înainte ca marfa să plece spre Moldova. Pentru transporturile aeriene, datele despre încărcătură vor trebui trimise vămii înainte ca avionul să decoleze, în cazul zborurilor de sub patru ore, sau cu cel puțin patru ore înainte de aterizare, în cazul zborurilor mai lungi. Dacă vameșii suspectează că un transport poate pune în pericol siguranța zborului, vor putea cere un control suplimentar sau vor putea interzice încărcarea lui în avion. Aceste reguli se vor aplica de la 1 iulie 2027.

 

 

20 Oct. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Oct. 2026, 11:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.