Inflația roade, banii dorm în conturi! Moldovenii țin aproape 32 de miliarde de lei fără dobândă

20 Oct. 2026, 14:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 14:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile comerciale din Republica Moldova gestionau, la sfârșitul lunii septembrie 2026, depozite în valoare de peste 153,4 miliarde de lei, însă aproape 60 de miliarde de lei erau păstrate în conturi fără dobândă. Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată că persoanele fizice dețineau aproape 31,75 miliarde de lei în depozite la vedere fără dobândă, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din economiile populației aflate în bănci nu generau venituri din dobânzi.

Potrivit datelor BNM, portofoliul total al depozitelor bancare a ajuns la 153,42 miliarde de lei, dintre care 99,15 miliarde de lei erau în moneda națională, iar echivalentul a 54,27 miliarde de lei în valută străină.

Astfel, aproximativ 64,6% din banii aflați în depozitele bancare sunt păstrați în lei moldovenești, în timp ce 35,4% sunt denominați în valută străină.

Din totalul depozitelor, persoanele fizice dețin 96,29 miliarde de lei ceea ce reprezintă 62,8% din piață. Restul de 57,13 miliarde de lei revine persoanelor juridice și altor categorii incluse de BNM în această clasificare.

Unul dintre cele mai interesante aspecte îl reprezintă valoarea depozitelor fără dobândă. La sfârșitul lunii septembrie, în conturile la vedere care nu sunt remunerate se aflau 59,57 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul a 38,8% din toate depozitele sistemului bancar.

Din această sumă, 31,75 miliarde de lei aparțineau persoanelor fizice. Mai exact, moldovenii aveau 13,43 miliarde de lei în depozite la vedere fără dobândă în moneda națională și echivalentul a 18,32 miliarde de lei în valută străină.

Aceste cifre arată că aproape 33% din depozitele populației sunt păstrate în conturi la vedere fără dobândă. Deși asemenea conturi oferă acces rapid la bani și sunt utilizate frecvent pentru plăți sau încasarea veniturilor, ele nu aduc deponenților câștiguri din dobânzi.

În cazul persoanelor juridice și al celorlalte entități incluse în această categorie, depozitele la vedere fără dobândă însumează 27,82 miliarde de lei.

Pe de altă parte, depozitele la termen cu dobândă, prin care clienții își plasează banii pentru anumite perioade în schimbul unei remunerații, au ajuns la 61,3 miliarde de lei. Din această sumă, 47,24 miliarde de lei aparțin persoanelor fizice.

Alte 32,19 miliarde de lei sunt păstrate în depozite la vedere cu dobândă, iar aproximativ 356 de milioane de lei figurează în categoria depozitelor la termen fără dobândă.

Prin urmare, dacă sunt cumulate ambele categorii de depozite fără dobândă, rezultă aproape 59,93 miliarde de lei, echivalentul a 39,1% din toate depozitele bancare.

Datele mai arată o concentrare a economiilor populației și ale companiilor în trei bănci comerciale.

Moldova Agroindbank (maib) ocupă prima poziție, cu un portofoliu de depozite de 55,75 miliarde de lei. Dintre acestea, 32,87 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar echivalentul a 22,89 miliarde de lei în valută străină.

Pe locul al doilea se situează Moldindconbank, cu depozite de 37,38 miliarde de lei, urmată de Victoriabank, cu 23,73 miliarde de lei.

Împreună, cele trei instituții financiare gestionează 116,86 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 76,2% din depozitele întregului sistem bancar. Cu alte cuvinte, peste trei sferturi din banii plasați în depozitele băncilor comerciale sunt concentrați la numai trei instituții.

Pe poziția a patra se află OTP Bank, cu depozite de 15,59 miliarde de lei. Restul de șase bănci au portofolii mai mici.

O altă particularitate rezultă din structura valutară a depozitelor persoanelor fizice. Din cele 96,29 miliarde de lei păstrate de populație în bănci, 60,27 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar echivalentul a 36,02 miliarde de lei în valută străină.

Astfel, peste 37% din economiile bancare ale persoanelor fizice sunt denominate în valută, ceea ce arată importanța monedelor străine în structura depozitelor populației.

20 Oct. 2026, 15:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 15:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.