Nici stand-up-ul lui Tofan n-a vândut Hotelul Zarea! Șeful APP recunoaște: „Nu am fost pregătiți”

20 Oct. 2026, 21:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 21:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului printr-un stand-up realizat chiar în fața clădirii. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.

 

 

20 Oct. 2026, 17:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Oct. 2026, 17:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Lucrările la porțiunea din România a liniei electrice de 400 kV Suceava–Bălți ar putea începe cel târziu la începutul anului 2027, potrivit Transelectrica. Noua interconexiune va permite extinderea legăturilor energetice dintre Republica Moldova și România.

Pe teritoriul României, linia va avea 93,3 kilometri și va traversa 17 unități administrativ-teritoriale: șase din județul Suceava și 11 din județul Botoșani. Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 133,4 milioane de lei românești, fără TVA.

Transelectrica anunță că proiectul se află într-o etapă avansată de pregătire, iar procedura pentru obținerea autorizației de construire a fost inițiată. Înainte de deschiderea șantierului trebuie continuate procedurile de expropriere și obținute autorizațiile necesare.

„Având în vedere parcurgerea etapelor preliminare și faptul că este inițiat procesul de obținere a Autorizației de Construcție, lucrările pentru construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Suceava–Bălți, pe teritoriul României, ar putea fi demarate cel târziu la începutul anului 2027”, precizează compania.

Contractul a fost semnat pe 11 martie 2025 cu asocierea Electromontaj SA–ELM Electromontaj Cluj SA. Durata de execuție este de 36 de luni, calculată potrivit prevederilor contractuale și etapelor de implementare. În aprilie 2026, proiectul a fost declarat de importanță națională de Guvernul României, care a aprobat amplasamentul și declanșarea exproprierilor.

În Republica Moldova, Moldelectrica a semnat pe 26 iunie 2026 contractul cu firma turcă SA-RA, câștigătoarea licitației internaționale. Acesta acoperă proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei, are o valoare de 17,5 milioane de euro și o durată de implementare de 24 de luni. Conform informațiilor publicate de Ministerul Energiei, segmentul moldovenesc va avea aproximativ 45 de kilometri și va traversa 12 localități.

Investiția din Republica Moldova include și lucrări la stația electrică Bălți. Întregul proiect de interconectare, faza a doua, este estimat la 77 de milioane de euro. Finanțarea cuprinde un grant de 15,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene și două împrumuturi, de câte 30,8 milioane de euro, oferite de BERD și Banca Europeană de Investiții. Lucrările sunt prevăzute pentru anul 2027.