Iranul, aproape fără petrolul din „flota-fantomă”. Blocada SUA sufocă exporturile

23 Oct. 2026, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Oct. 2026, 10:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Iranul a consumat aproape integral stocurile de petrol păstrate pe petroliere în largul Asiei, care îi permiteau să continue livrările către China în pofida blocadei navale americane. De la aproximativ 135 de milioane de barili la începutul războiului, în februarie 2026, cantitatea a coborât sub un milion de barili la începutul lunii octombrie.

Petrolul era depozitat pe nave aflate în afara Golfului Persic, în special în apropierea coastelor Malaysiei și Singapore. Poziționarea acestora permitea livrarea încărcăturilor către cumpărătorii asiatici fără traversarea Strâmtorii Ormuz.

Blocada instituită de Statele Unite în aprilie a împiedicat însă înlocuirea petrolului vândut cu noi transporturi din porturile iraniene. Restricțiile au fost suspendate temporar în timpul negocierilor din vară, când Teheranul a încercat să trimită cât mai multe petroliere în apele internaționale. După eșecul discuțiilor, Washingtonul a reinstaurat blocada în iulie.

Potrivit datelor companiei de monitorizare Kpler, stocurile maritime urmărite coborâseră sub un milion de barili la începutul lunii octombrie, iar până la mijlocul lunii erau practic epuizate. Estimările diferă între firmele de profil, deoarece navele folosite pentru ocolirea sancțiunilor sunt dificil de urmărit.

Așa-numita „flotă-fantomă” este o rețea de petroliere utilizată de Iran pentru a menține exporturile în condițiile sancțiunilor internaționale. Multe nave sunt vechi și au structuri de proprietate greu de identificat. În apropierea Malaysiei și Singapore, petrolul putea fi transferat pe alte nave înainte de a ajunge la rafinăriile chineze, ceea ce îngreuna stabilirea originii încărcăturilor.

Pe măsură ce petrolul era vândut, rezerva plutitoare se reducea, fără a mai putea fi refăcută în ritmul anterior. Navele din afara zonei blocate nu mai puteau reveni în mod obișnuit în porturile iraniene pentru reaprovizionare.

Reducerea exporturilor afectează o sursă esențială de bani pentru Teheran. Potrivit estimărilor citate de presa internațională, petrolul asigură între 30% și 40% din veniturile guvernamentale și reprezintă principala sursă de valută a țării. Încasările mai mici limitează posibilitățile autorităților de a finanța cheltuielile publice și importurile, într-o economie afectată deja de inflație și deprecierea monedei.

Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, CENTCOM, susține că blocada a împiedicat Iranul să obțină venituri petroliere de aproximativ 25 de miliarde de dolari. Suma reprezintă evaluarea autorităților americane privind încasările nerealizate și nu un bilanț verificat independent.

Efectele financiare se resimt însă cu întârziere. Plățile pentru încărcăturile deja livrate ajung, de regulă, la vânzători în aproximativ două luni, astfel că Iranul mai poate încasa temporar bani din vânzările anterioare.

Epuizarea acestor stocuri nu înseamnă că țara a rămas fără petrol. Iranul deține în continuare zăcăminte importante și cantități de țiței în depozite sau pe nave aflate în interiorul zonei afectate de blocadă. Dificultatea este transportarea lor către piețele externe, iar rutele terestre nu au reușit să înlocuiască volumele exportate anterior pe mare.

Între timp, rafinăriile chineze care cumpărau petrol iranian au început să caute alternative, inclusiv în Brazilia și Africa de Vest. Washingtonul a continuat presiunile asupra comerțului petrolier al Teheranului: pe 8 octombrie, Departamentul Trezoreriei a anunțat sancțiuni împotriva unor rețele comerciale și a 17 nave implicate în transportul petrolului și produselor petroliere iraniene.

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.