Marile nave de croazieră, interzise în centrul Veneției din august! Cum pun în pericol lagunele venețiene

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneţiei inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începând cu 1 august, a anunţat guvernul italian.

În acest sens, Prim-ministrul Mario Draghi a salutat „o etapă importantă pentru conservarea lagunei veneţiene”, supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Oraşul Dogilor.

Apărătorii patrimoniului şi ai mediului denunţă de ani de zile flagelul navelor mare care ameninţă ecosistemul fragil al lagunei şi fundaţiile centrului său istoric, scrie Wall Street.

Dezbaterea a fost relansată luna trecută, o dată cu revenirea croazierelor după luni de pandemie care le-au readus veneţienilor liniştea şi aerul curat.

Potrivit noii reguli, navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălţime sau ale căror emisii conţin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marcp sau pe canalul Giudecca.

Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul oraşului, precizează un comunicat al guvernului.

Potrivit ministrului culturii şi al patrimoniului, Dario Franceschini, Italia a vrut astfel „să evite riscul concret al înscrierii oraşului pe lista patrimoniului în pericol”.

Timpul presa întrucât organismele consultative ale UNESCO au propus această înscriere la sfârşitul lui iunie şi Comitetul pentru patrimoniu mondial urmează să ia o decizie cu prilejul reuniunii sale din China, care va avea loc în perioada 16-31 iulie.

Înscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde o asistenţă rapidă sitului în cauză de la Fondul patrimoniului mondial.

Dar ea serveşte, de asemenea, „alertării comunităţii internaţionale în speranţa că aceasta se va mobiliza pentru a salva siturile în cauză” şi poate fi percepută şi „ca o ruşine”, scrie UNESCO pe site-ul său.

#nave de croaziera #venetia #interzic #UNESCO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.