Marea Britanie va cheltui 15.000.000 $ pentru a-i avertiza pe tineri despre riscurile în investițiile criptografice

Autoritatea de reglementare care supraveghează piețele financiare din Marea Britanie va lansa o campanie de 11 milioane de lire sterline (15 milioane de dolari) pentru a avertiza tinerii investitori cu privire la riscurile cu care se confruntă pe piața criptomonedelor, inclusiv cel final – a pierderilor totale.

Autoritatea pentru Conduită Financiară a declarat joi că va crea mesaje de marketing digital pentru a aborda „explozia” în rândul tinerilor care speculează criptomonede și alte investiții cu risc ridicat.

45% dintre tinerii investitori din Marea Britanie afirmă că prima lor investiție a fost în criptomonede, o mare parte dintre aceștia folosind datorii pentru a-și face achizițiile, potrivit cercetărilor efectuate de platforma de investiții Interactive Investor publicată la începutul acestei luni.

„Aceasta este o categorie de consumatori cu care nu suntem obișnuiți să ne implicăm – tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani sunt mai susceptibili de a fi atrași de social media”, și este necesară o campanie a FCA pentru a-i avertiza asupra riscurilor, a spus Nikhil Rathi, CEO-ul FCA, într-un discurs de joi.

„Și aceste riscuri sunt puternice. După cum am precizat în repetate rânduri: investitorii în cripto-active ar trebui să fie pregătiți să-și piardă toți banii”, a spus Rathi, prezentând planul FCA de a deveni un organism de reglementare mai proactiv.

Aproximativ 2,5 milioane de oameni din Marea Britanie au cumpărat cripto-active, potrivit cercetărilor publicate în ultimul an de către FCA. Rathi a declarat că analiza din acest an a constatat că cei care participă la astfel de investiții erau minorități etnice mai proporționale și mai probabil.

„Există, de asemenea, dovezi că, la fel ca în cazul episodului GameStop, mai mulți oameni văd investițiile ca divertisment – comportându-se mai puțin rațional și mai emoțional, susținute de influențatori anonimi și inexplicabili din rețelele sociale”, a spus el, referindu-se la creșterea și scăderile accelerate și accentuate. în acțiunile din SUA ale retailerului de jocuri video ca parte a așa-numitului raliu meme-stocks.

Atunci când „tehnologia este utilizată pentru a promova noi investiții către consumatori, este esențial să existe controale corecte”, a spus el.

Organul de supraveghere a publicității din Marea Britanie, Advertising Standards Authority, intenționează să combată ceea ce consideră marketing înșelător pentru investițiile în criptomonede, potrivit unui raport al Financial Times la începutul acestei luni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.