IMAS prezintă: Rezultate sondaje versus Rezultatele înregistrate la vot. Alegeri parlamentare, 11 iulie 2021

Alegerile parlamentare s-au desfășurat în data de 11 iulie 2021 și, conform Comisiei Electorale Centrale, la vot s-au prezentat 1.477.574 cetățeni, dintre care 1.265.429 pe teritoriul Republicii Moldova (88.94% din total votanți), iar 212.145 din diasporă (11.06% din total votanți). Toate sondajele au fost efectuate doar pe teritoriul Republicii Moldova; de aceea, pentru o evaluare corectă a capacității de estimare a comportamentului la vot, comparația trebuie efectuată între ratingurile oferite de sondaje și rezultatul înregistrat de fiecare partid pe teritoriul Republicii Moldova.

În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele de la alegerile Parlamentare din 11 iulie pe teritoriul Republicii Moldova, în Diasporă, precum și rezultatele totale cumulate. După cum se poate ușor observa, rezultatele sunt foarte diferite, iar impactul diasporei asupra scorului final a fost unul semnificativ. De aceea, orice comparație a datelor de sondaj cu rezultatele totale este incorectă și are doar scopul de a manipula.

Tabel 1. Rezultate alegeri înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în Diasporă, precum și rezultatele totale cumulate.

Pentru a facilita acest proces de comparație, intențiile de vot au fost calculate din totalul celor care au menționat că au o opțiune de vot în fiecare sondaj, acceptând astfel ipoteza unei distribuiri proporționale a “indecișilor”. Au fost selectate sondajele realizate în perioada (pre) electorală; dacă doriți, aici puteți consulta lista tuturor sondajelor publicate pe parcursul anului 2021. Vă rugăm să parcurgeți cu atenție și notele menționate după tabelul de mai jos. Rezultatele sondajelor sunt prezentate în ordine cronologică, de la cel mai apropiat sondaj de data alegerilor până la cel mai depărtat de data la care au avut alegerile.

Tabel 2. Rezultate intenții de vot plus indeciși versus rezultate înregistrate la alegerile Parlamentare din 11 iulie 2021, pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru fiecare sondaj în parte sunt prezentate și diferențele față de rezultatul final înregistrat de acel partid.

* Sondajul nu a avut caracter public și este prezentat în acest material prin amabilitatea beneficiarului acestui sondaj.

Câteva concluzii pe marginea tabelului de mai sus:

Organizațiile care au publicat cel mai des sondaje în perioada (pre) electorală au înregistrat și abaterile cele mai mari față de rezultatul înregistrat la alegeri (IPP & Whatch Dog & CBS-AXA – 3 sondaje plus sondajul “After Poll” din ziua alegerilor; Asociația Sociologilor și Demografilor – 3 sondaje).
Sondajele care au oferit sistematic cele mai mari estimări pentru PAS au fost cele realizate în formula IPP & Whatch Dog & CBS-AXA. Inclusiv sondajul realizat în ziua votului, sondaj care teoretic trebuia să fie cel mai precis sondaj pentru că a fost realizat pe 11 iulie și a avut cel mai mare volum de eșantion, acest sondaj a oferit PAS un scor cu 8.6% mai mare decât rezultatul înregistrat de acest partid pe teritoriul Republicii Moldova.
Sondajele care au oferit sistematic cele mai mari estimări pentru BECS au fost cele realizate de Asociația Sociologilor și Demografilor; acestea au oferit cu 4.8% până la 5.8% mai mult acestui bloc electoral prin comparație cu rezultatul obținut la alegeri.

Sunt două evenimente mai speciale care noi considerăm că au avut un impact asupra prezenței la vot și asupra rezultatului înregistrat la alegeri.

Primul dintre ele a avut loc în dimineața zilei de 11 iulie când dl. Vasile Cantarji, sociolog CBS-AXA, a postat un grafic privind prezența la vot (vezi imaginea de mai jos). În acest grafic sunt prezentate cifrele de prezență la vot la ora 9:00 pentru fiecare raion în parte. În dreptul Transnistriei, în loc să fie păstrată aceeași referință privind calculul prezenței la vot, sociologul respectiv a calculat cifra de prezență pentru Transnistria ca fiind număr de votanți raportat la cei care au votat în Transnistria la alegerile prezidențiale din 2020.

S-a creat astfel impresia că în Transnistria se votează masiv și că este necesară o ripostă din partea alegătorilor de pe malul drept. În realitate, până la acea oră, în Transnistria votaseră circa 12.500 persoane, ceea ce reprezenta o rată de prezență de circa 4.8% (din totalul celor 258.287 câți figurează în Transnistria). Așadar, o rată de prezență chiar mai scăzută decât media la nivel național. Graficul a avut foarte multe reacții și distribuiri în rețelele de socializare (reprezentanți mass media, reprezentanți societatea civilă, simpatizanți și membri marcanți ai PAS) care au utilizat această informație pentru a mobiliza și instiga alegătorii. Noi considerăm acest lucru un eveniment absolut regretabil cauzat de o manipulare defectuoasă a datelor, eveniment care aduce prejudicii întregii industrii de cercetare prin amestecul în procesul de alegeri.

Grafic 1. Prezența la vot la ora 9:00 conform dlui. sociolog Vasile Cantarji (sursa: Facebook).

Al doilea eveniment important a fost apelul doamnei Președinte Maia Sandu (11 iulie, în jurul orei 19). Prezența la vot era destul de scăzută, iar doamna Președinte a făcut un apel prin intermediul contului de Facebook la conștientizarea importanței acestor alegeri și a necesității ca lumea să iasă la vot. Noi considerăm că implicarea doamnei Președinte a avut impact, iar mobilizarea pe ultimul interval de vot (ora 19:00-21:00) a fost atipică în raport cu alte alegeri desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova. Pe acest interval orar au votat pe 11 iulie încă 136 mii cetățeni (ceea ce reprezintă circa 10.7% din totalul celor care au votat în Moldova), iar asta a constituit o cifră de circa 2,5 ori mai mare decât cei care au votat la alegerile prezidențiale 2020 în același interval orar (atunci au votat circa 55 mii alegători, ceea ce ar reprezenta circa 4.3% din totalul celor care au votat în Moldova). Mai multe detalii în acest sens găsiți pe blogul analistului Veaceslav Ioniță.

Având în vedere cunoștințele dobândite pe parcursul derulărilor de studii de tip exit-poll în privința comportamentului la vot (în prima parte a zilei la vot se prezintă mai mulți alegători care votează cu partidele de stânga, în timp ce în a doua parte a zilei de vot sunt semnificativ mai activi votanții partidelor de dreapta), noi considerăm că fără acest eveniment important, rezultatele obținute de PAS ar fi fost mai mici (cu cel puțin 2%-3%), iar compararea cu estimările făcute de sondaje ar fi arătat abateri și mai ridicate.

Am dori să atragem atenția și asupra așa-ziselor sondaje interne difuzate de diverse surse mass media, sondaje care s-au dovedit a fi doar încercări grosolane de manipulare a opiniei publice (îndeosebi cele care au arătat un rezultat de peste 7% pentru AUR, în timp ce acest partid a înregistrat un rezultat de 0,49%).

Un alt fenomen intens încurajat și promovat pe rețelele de socializare a fost pseudo-sondajul online derulat pe platforma www.votum.md. De la bun început, menirea acestui sondaj a fost să arate un scor redus pentru BECS și să susțină ideea că Congresul Civic va prelua votanții dezamăgiți. Sondajul respectiv a înregistrat abateri de zeci de procente față de rezultatele finale.

Nu au existat nici un fel de precizări metodologice sau avertizări legate de acest așa-zis sondaj; el a exclus din start non-utilizatorii de Internet (cel puțin 40% din populația Republicii Moldova) și nu a prezentat nici o măsură de control a participării/înregistrării răspunsurilor sau vreo măsură care să arate structura socio-demografică a celor care au acordat vreun răspuns.

A încercat prin numărul mare de participanți afișat să inducă în eroare opinia publică, reprezentativitatea fiind un subiect evitat de cei care au promovat acest instrument de manipulare.

Grafic 2. Rezultatele pseudo-sondajului online desfășurat pe platforma votum.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist, fondator al companiei comerciale de energie Gunvor Group, a încheiat una dintre cele mai spectaculoase tranzacții din industria petrolieră a ultimilor ani, grăbindu-se să preia operațiunile internaționale ale gigantului rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane.

Dacă achiziția va fi aprobată de autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie, Gunvor va controla o rețea globală de active – de la benzinării în Bronx și Sicilia, la rafinării europene și câmpuri petroliere în Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Tranzacția, semnată la doar trei zile după ce Lukoil a anunțat vânzarea activelor sale, ilustrează stilul rapid și agresiv de negociere al lui Törnqvist, un veteran al pieței globale de energie, descris de foști colaboratori drept „omul care vede o afacere și o încheie înainte ca alții să apuce să se gândească”.

Valoarea exactă a acordului nu a fost dezvăluită, însă experții estimează că ramura internațională a Lukoil ar putea valora până la 20 de miliarde de dolari. Gunvor a cerut deja aprobarea Washingtonului și Londrei, în condițiile în care băncile occidentale sunt reticente față de orice tranzacție care implică Rusia.

Gunvor a fost fondată în anii ’90 de Törnqvist împreună cu Ghenadi Timcenko, oligarh apropiat al lui Vladimir Putin. Compania ajunsese să controleze până la 30% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei, înainte ca sancțiunile impuse în 2014, după anexarea Crimeei, să o aducă în pragul colapsului.

Pentru a-și salva compania, Törnqvist a cumpărat acțiunile partenerului său rus, a vândut activele din Federația Rusă și a investit masiv în gaz natural lichefiat (GNL) și infrastructură energetică în SUA și Europa. În 2024, Gunvor a raportat un profit net de 729 milioane USD și venituri record de 136 miliarde USD, cel mai bun rezultat din istoria sa.

Tranzacția cu Lukoil riscă însă să reactiveze suspiciunile mai vechi privind legăturile dintre Törnqvist și Kremlin. În 2014, administrația Obama sugerase că Putin ar fi avut acces indirect la fondurile Gunvor — acuzații respinse la acea vreme de companie.
Acum, ironia situației este evidentă: unul dintre cei mai mari beneficiari ai sancțiunilor contra Moscovei ar putea deveni chiar o firmă acuzată cândva că este influențată de Putin.

Reprezentanții Gunvor au negat că ar exista vreo clauză care să permită Lukoil să își răscumpere activele după războiul din Ucraina.
„Nu există nicio astfel de asigurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gunvor, Seth Pietras, pentru Wall Street Journal.

Achiziția subliniază toleranța ridicată la risc a traderilor de mărfuri, capabili să opereze în zone afectate de conflicte, sancțiuni și crize financiare. „Comercianții de energie pot prelua riscuri politice pe care marile companii petroliere nu și le permit”, afirmă profesorul Craig Pirrong de la Universitatea din Houston.

Pentru Törnqvist, care își împarte timpul între Geneva și competițiile nautice internaționale cu echipa Artemis Racing, tranzacția ar putea marca apogeul carierei sale — dar și începutul unei noi etape în care Gunvor devine unul dintre cei mai influenți jucători de pe piața globală a petrolului, într-un moment în care ordinea energetică mondială este în plină reașezare.