„Șefii se împart între ei”. Detalii despre DOS! Discuția dintre Cavcaliuc și o șefă din Direcție despre premii în plic

Noi scurgeri de informații despre dosarul fostei Direcții nr.5 sau Direcția Operațiuni Speciale (DOS) a Inspectoratului Național de Investigații (INI) au apărut în presă. De data aceasta, ar fi vorba de o conversație dintre fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP), actualul lider PACE, Gheorghe Cavcaliuc, și unul din foștii șefi de serviciu din cadrul Direcției, Elena Grosu. Jurnal TV transmite de că cei doi discută despre așa-numitele „premii” oferite în plicuri. Cavcaliuc a încercat să anticipeze apariția materialului.

Potrivit surselor Jurnal TV, fostul șef de serviciu din cadrul Direcției operațiuni speciale, Elena Grosu, și fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, ar fi fost în relații apropiate. Într-o conversație online, Grosu i se plânge lui Cavcaliuc pe șeful DOS de atunci, Valeriu Cojocaru, reținut în dosarul „Damir”. Din spusele angajatei, acesta o impunea să muncească peste program și i-ar fi sugerat de mai multe ori să-și caute un alt loc de muncă.

Cavcaliuc îi răspunde că munca lui este de o mie de ori mai complicată, dar el nu se plânge. Apoi, acesta o întreabă pe Grosu dacă Cojocaru le oferă prime.

Sursele susțin că banii pentru telefon despre care este vorba în conversație erau oferiți angajaților pentru ca aceștia să-și poată procura mai multe telefoane prin intermediul cărora gestionau conturile de Facebook, prin care pompau dezinformare în online sau subminau persoanele care se opuneau regimului. Asta în afară de miile de euro pe care angajații DOS le primeau pentru filarea și interceptarea oponenților regimului „Plahotniuc”.

Elena Grosu nu a răspuns colegilor de la Jurnal TV la telefon pentru o reacție. Jurnal TV a cerut și serviciului de presă al PACE să-l contacteze pe Gheorghe Cavcaliuc pentru un comentariu la acest subiect. În replică, fostul șef adjunct al poliției a publicat un mesaj pe Facebook în care pretinde că un reporter de la același post i-ar fi scris ieri. Cavcaliuc susține că dezvăluirile sunt ceea ce el numește „comandă politică” cu scopul de a-l ponegri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.