Jizdan dezvăluie cum a semnat Pînzari actul de numire a lui Damir ca agent sub acoperire la INI

06 Aug. 2021, 10:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Aug. 2021, 10:31 // Actual //  MD Bani

Ex-deputatul, Alexandru Jizdan, care a fost și ministru de Interne pe timpul guvernării Partidului Democrat, vine cu unele clarificări despre implicarea fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care a fost arestat, pentru că ar avea tangență cu dosarul Direcției 5 și acțiunile întreprinse de acesta în perioada respectivă, scrie Realitatea.md.

Jizdan afirmă că, deși Pînzari este acuzat că l-ar fi angajat pe finul lui Vlad Plahotniuc, președinte al FEA, Dorin Damir, ca agent sub acoperire în cadrul Inspectoratului de Investigație al IGP, pe când deținea funcția de șef, iar Alexandru Jizdan era ministru de Interne, multe lucruri nu se cunosc în spațiul public cum în realitatea decurge procedura de racolare a agenților sub acoperire și cum se semnează actul dat de conducerea Poliției Naționale.

„Procedura de racolare și angajare e o istorie separată. În toată cariera mea profesională am atras la colaborare confidențială mulți agenți. Identitatea lor este secret de stat, iar atunci când mergeam la semnat actele la conducere, ei vedeau doar pseudonimul, adică persoana deja era criptată. Așa a fost și în cazul lui Alexandru Pînzari. El de fapt a semnat un act codificat, pentru un oarecare „X” sau „Y”. Sunt detalii care nu se discută în public, sunt anumite protocoale și reguli care acum au fost încălcate obraznic. Consider că s-a deschis „cutia pandorei”, iar acest precedent poate aduce daune grave securității naționale”,s-a destăinuit astăzi, Jizdan.

De asemenea, fostul deputat a venit cu replică și pentru ex-deputații Platformei DA, Alexandr Slusari și Chiril Moțpan, care îl învinuiesc atât pe el, cât și pe Alexandru Pînzari că ar avea tangențe cu o companie petrolieră, care asigură carburanți, inclusiv trupele ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană.

„Declara Slusari la TV că eu, doar din motiv ca sunt prieten cu Alexandru Pînzari, aș deține cotă parte în compania „Tirex”. Din această informație este adevărat doar că sunt prieten cu Pînzari, restul este un fals. Niciodată nu am avut interese în compania Tirex. O spun cu responsabilitate, iar cei care au declarat acest lucru sunt mincinoși, oameni plătiți să facă acest lucru. Și ce a generat această manipulare în mințile bolnave ale unora? „Jizdan alimentează tancurile rusești în Transnistria”. Acesta este un exemplu cum poți diaboliza un om. Insist să veniți cu probe în acest sens, să arătați publicului dovada acestor declarații”, a scris Jizdan.

Referitor la acuzațiile lui Chiril Moțpan, Alexandru Jizdan declară:

Așa cum nu a luptat la război, dar se declară veteran, la fel nu are idee de activitate operativă. Moțpan doar impunea angajații MAI să cumpere reviste unde el era cofondator sau avea interese materiale. Așa îl ține minte sistemul. Azi acest individ vorbește despre grupări criminale, despre operațiuni, filaj ș.a. Dar de ce nu spui Moțpan despre faptul că Pînzari a fost la război în 1992, că a participat la sute de operațiuni, că și-a riscat viața de mai multe ori pentru ca azi, în Republica Moldova oamenii să nu aibă frică de „hoți în lege”?! De ce nu spui că de fapt, Pînzari nu a încălcat legea, iar semnătura pusă de el pe acel document este una din multe altele, puse anterior după aceeași procedură (și de alți șefi ai Poliției Naționale). Situația este favorabilă vouă, nu? Un teren bun pe care acum să vă tot manifestați. Dar, oare este corect să amăgiți fără rușine pe la televiziuni și nici măcar să nu purtați răspundere pentru asta.

Amintim că, membrul Partidului Democrat, fost șef al IGP, Alexandru Pînzari, fost reținut în dosarul în care este vizat președintele FEA, Dorin Damir, și șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, cu privire la angajarea ultimului în calitate de agent sub acoperire în cadrul fostei Direcții 5 a INI în perioada guvernării democratice.

Se vehicula că, Alexandr Jizdan ar fi încercat să fugă din țară, după arestarea lui Pînzari, după ce a fost văzut pe Aeroportul Internațional Chișinău, lucru, care a fost infirmat chiar de acesta, precizând că a plecat într-o vacanță, aceasta fiind planificată cu mult timp înainte de evenimentul dat.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.