Bill Gates vrea medicamente dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale. Startup-ul pe care îl susține

Bill și Melinda Gates susțin un start-up din Marea Britanie care încearcă să proiecteze noi medicamente cu software de inteligență artificială. Exscientia, cu sediul la Oxford, a anunțat miercuri că a semnat un acord de patru ani în valoare de până la 70 de milioane de dolari cu Fundația Bill & Melinda Gates.

Startup-ul, care concurează cu cei de la BenevolentAI, a declarat că va folosi o parte din finanțare pentru a încerca să dezvolte noi pastile antivirale care ar putea fi utilizate pentru a trata Covid-19 și pentru a opri răspândirea viitoarelor pandemii. Exscientia se concentrează pe dezvoltarea tratamentelor pentru Covid-19 și alte coronavirusuri, precum și pentru gripa și virusul Nipah de la om la om, care pot provoca probleme respiratorii.

„Pandemia Covid-19 în curs de desfășurare subliniază nevoia de a dezvolta medicamente sigure și eficiente cu spectru larg împotriva virușilor și a variantelor lor”, a declarat Andrew Hopkins, CEO al Exscientia.

Terapia cu molecule mici de la Exscientia își propune să combată părțile virușilor care sunt cel mai puțin susceptibile de a se schimba, permițând oamenilor de știință să dezvolte tratamente care teoretic ar putea prelua viitori viruși.

„Terapia cu molecule mici ar putea oferi o abordare superioară pentru a proteja sănătatea globală”, a declarat Denise Barrault, membru în boardul director Exscientia, într-un comunicat.

Anumite ținte sunt răspândite în rândul familiilor de viruși, ceea ce înseamnă că terapeutica puternică ar putea fi eficientă pe scară largă în mai multe familii de viruși. Această colaborare se va concentra pe evaluarea obiectivelor de proteine care sunt conservate evolutiv si prezintă o probabilitate mai mică să dezvolte rezistență.

#medicamente #start-up #inteligenta artificiala #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.