UE a exclus Moldova din lista țărilor cu restricții limitate la călătorii. Cine va putea călători și cine NU

Republica Moldova a fost exclusă de către Uniunea Europeană din lista țărilor pentru cetățenii cărora erau eliminate restricțiile de călătorie, după ce actualizat lista țărilor-terțe, rezidenții cărora nu ar trebui să fie afectați de restricțiile temporare aplicate în contextul pandemiei COVID-19 la frontierele externe ale UE, în ceea ce privește călătoriile neesențiale. Anunțul a fost făcut astăzi de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, scrie Realitatea.md.

Potrivit MAEIE, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina au fost excluse din această listă, urmare a înrăutățirii situației epidemiologice în țara noastră. În acest context, cetățenii moldoveni și persoanele cu reședință legală în țara noastră vor putea efectua în statele spațiului Schengen exclusiv călătoriile esențiale. Nu va mai fi posibilă realizarea călătoriilor neesențiale în baza unui rezultat negativ al testului PCR pentru diagnosticarea COVID-19 în forma solicitată de autoritățile statului de destinație, care a fost efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de traversarea frontierei statului respectiv.

Totodată, statele spațiului Schengen vor putea permite călătoriile neesențiale ale cetățenilor Republicii Moldova și ale persoanelor cu reședință legală în țara noastră, care au trecut cursul complet de vaccinare anti-COVID-19.

MAEIE menționează că lista aprobată la nivelul UE are statut de recomandare aplicabilă față de 25 din 27 state membre ale UE (cu excepția Danemarcei și Irlandei). Recomandarea dată nu se aplică direct, ci urmează să fie implementată prin deciziile individuale ale statelor membre ale UE și statelor spațiului Schengen. Respectiv, acele state membre ale UE care, anterior, au introdus Republica Moldova în listele naționale permițând călătoriile neesențiale, au temei pentru eliminarea țării noastre din listele respective.

#calatorii esentiale #calatorii neesentiale #MAEIE #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.