Calea Ferată a Moldovei, pe marginea prăpastiei. Cum a fost salvată

Calea Ferată a Moldovei s-a pomenit într-o situație dezastruoasă după ce a fost delapidată ani în șir, iar angajații companiei de stat înregistrau restanțe la salariu. Anul pandemic 2020 a venit ca o lovitură dură pentru întreprindere, după ce s-au redus transporturile de mărfuri pe calea ferată, care era principala sursă de venit. Datoriile s-au majorat or, anul trecut pierderile au totalizat 460 mil. de lei.

”Le sunt recunoscător celor ce au ajutat sectorul feroviar să evite coma – fiscului, petroliștilor, clienților, dar în primul rând colectivului CFM – ei s-au lăsat convinși că poate fi mai bine. Și când a pornit a crește numărul de comenzi, când am primit combustibil pe datorie, când fiscul a acceptat salvator să ne lase ceva mai mulți bani pentru activitate, când colectivul feroviar și-a răsuflecat mâinecile – încasările lunare au pornit să se apropie de costuri. A devenit posibil să achităm promt salariile curente, motorina și alte resurse indispensabile, serviciile comunale. În iunie am achitat 70% restante pe salariul din decembrie-2020”, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

În același timp, potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#salvare #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.