Calea Ferată a Moldovei, pe marginea prăpastiei. Cum a fost salvată

Calea Ferată a Moldovei s-a pomenit într-o situație dezastruoasă după ce a fost delapidată ani în șir, iar angajații companiei de stat înregistrau restanțe la salariu. Anul pandemic 2020 a venit ca o lovitură dură pentru întreprindere, după ce s-au redus transporturile de mărfuri pe calea ferată, care era principala sursă de venit. Datoriile s-au majorat or, anul trecut pierderile au totalizat 460 mil. de lei.

”Le sunt recunoscător celor ce au ajutat sectorul feroviar să evite coma – fiscului, petroliștilor, clienților, dar în primul rând colectivului CFM – ei s-au lăsat convinși că poate fi mai bine. Și când a pornit a crește numărul de comenzi, când am primit combustibil pe datorie, când fiscul a acceptat salvator să ne lase ceva mai mulți bani pentru activitate, când colectivul feroviar și-a răsuflecat mâinecile – încasările lunare au pornit să se apropie de costuri. A devenit posibil să achităm promt salariile curente, motorina și alte resurse indispensabile, serviciile comunale. În iunie am achitat 70% restante pe salariul din decembrie-2020”, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

În același timp, potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#salvare #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Comerțului din Republica Populară Chineză a anunțat vineri rezultatele finale ale anchetei antidumping privind importurile de brandy european și a decis impunerea unor tarife vamale de până la 34,9 % pe o perioadă de cinci ani, începând de sâmbătă, relatează Reuters. Măsura vizează în principal coniacul produs în Franța, componenta majoritară a importurilor chineze de brandy.

Anumite companii — printre ele giganții francezi Pernod Ricard și Rémy Cointreau — vor fi scutite de suprataxa majorată atât timp cât respectă angajamentul de a menține prețurile la un prag minim convenit cu autoritățile de la Beijing.

China a lansat investigația antidumping în 2024, la scurt timp după ce Uniunea Europeană a început să ia în calcul introducerea de taxe suplimentare pe autoturismele electrice produse în China. Decizia actuală marchează o escaladare clară a disputei comerciale sino-europene, într-un context în care ambele părți își apără piețele interne pe fondul tensiunilor economice globale.

Potrivit analiștilor, tarifele vor lovi în mod direct exportatorii francezi de coniac, care domină segmentul premium pe piața chineză. Industria europeană a băuturilor spirtoase avertizează că taxa ar putea reduce semnificativ vânzările și ar complica relațiile comerciale cu al doilea cel mai mare consumator de brandy din lume.

Comisia Europeană a transmis că „ia notă” de decizia Beijingului și va evalua impactul asupra producătorilor europeni, reamintind că orice măsură antidumping trebuie să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului.