Moldova, prin ochii investitorilor străini. Ce-i deranjează

Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă cu atragerea investițiilor străine pentru dezvoltarea economiei și asigurarea locurilor de muncă plătite, în ultimii 10 ani cota întreprinderilor cu ISD s-a redus de la 8.2% în 2010 la 7.5% în 2019. Această evoluție a fost provocată în exclusivitate de reducerea importantă a numărului de companii cu capital mixt, arată studiul Asociației Investitorilor Străini.

Începând din 2003, industria prelucrătoare a fost principala țintă a investițiilor străine Greenfield în Moldova, atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și investițiile capitale. ISD Greenfield în producția moldovenească au creat aproximativ 11,174 de locuri de muncă din ianuarie 2014, prin intermediul a 16 proiecte, evaluate la un total estimat la 767 milioane USD. Totuși, investițiile de mai sus au produs un impact limitat asupra producției interne, datorită sofisticării tehnologice scăzute și a productivității limitate, precum și integrării slabe a companiilor locale în lanțurile valorice ale companiilor cu ISD. În perioada 2011-2019, Moldova a realizat în medie 7 proiecte Greenfield pe an, similar cu performanțele înregistrate de Albania și Muntenegru. Alte țări comparatoare au realizat de 2-8 ori mai multe astfel de proiecte, în aceeași perioadă. Moldova rămâne în urmă față de țările UE de dimensiuni similare și, mai important, față de alte state mici cu economii în tranziție sau din fostul spațiu sovietic (Armenia și Georgia).

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte tari, s-a poziționat destul de bine, cu o pondere de 5% în 2019 și 2.72% în 20181 – valori peste media înregistrată la nivelul țărilor din Europa de Est sau țărilor cu economii în tranziție. Aceasta, însă, s-a datorat fluxurilor mai mari de ISD din ultimii 2 ani, dar și unui nivel mic al PIB-lui. Moldova are cel mai mic PIB per capita dintre toate țările comparatoare.

Comparația stocului de ISD cu PIB arată o imagine puțin mai favorabilă. Stocul ISD în USD a constituit aproximativ 40% din PIB în anul 2019, peste media economiilor în tranziție și celor din estul Europei. Evaluarea stocului de ISD din Moldova este, în funcție de metodă, destul de scăzută față de statele comparatoare. Prin urmare, există o mulțime de spațiu pentru îmbunătățirea politicilor și practicilor de atragere a ISD.

Companiile străine au cea mai mare productivitate

De-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitatea muncii de aproape de două ori mai mică decât la întreprinderile cu ISD, iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară. Un nivel similar al productivității muncii a fost atins și la întreprinderile cu formă mixtă de proprietate cu participarea statului, doar că o caracteristică a acestora din ultimii 5 ani este oscilație puternică, în ambele direcții, de la un an la altul.

În pofida faptului, că productivitatea muncii la întreprinderile publice a crescut constant pe întreaga perioadă 2010-2019, valoarea indicatorului venituri din vânzări per 1 angajat continuă să rămână cea mai mică.

Întreprinderile cu ISD au demonstrat o productivitate a muncii mai mare comparativ cu întreprinderile locale, atât în economie în ansamblu, cât și în majoritatea sectoarelor economice.

Ce îndepărtează investitorii de Republica Moldova

Companiile străine care vin în Republica Moldova, potrivit Asociației Investitorilor Străini, vor Ameliorarea mediului de afaceri (cadrului regulator), dezvoltarea capitalului uman și o mai bună guvernare a pieței muncii, promovarea concurenței oneste și eficientizarea piețelor, inclusiv prin raționalizarea prezenței statului pe piețele locale competitive.

Un aspect important pe care pun accent investitorii străini sunt sporirea accesibilității, calității și fiabilității serviciilor digitale, dar și fortificarea rezilienței umane la vulnerabilitățile critice.

#business #salarii #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.