Bill Gates a descoperit viitorul agriculturii. Investește milioane de dolari în roboți pentru „fermieri”

27 Sept. 2021, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 17:24 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Fondatorul Microsoft, Bill Gates, investește 50 de milioane de dolari într-un un start-up care dezvoltă roboți care cultivă plante într-un mod sustenabil. De asemenea, omul de afaceri deține o suprafață considerabilă de terenuri agricole, ceea ce demonstrează încă o dată interesul lui pentru acest domeniu.

Astfel, Start-up-ul Iron Ox din Silicon Valley a atras o finanțare de 50 milioane dolari de la fondul de investiții Breakthrough Energy, deținut de Bill Gates.

Compania construiește roboți care pot cultiva plante cu ajutorul unui sistem hidroponic. Acest sistem presupune ca rădăcinile plantelor să fie scufundate într-o soluție nutritivă pe bază de apă și nutrienți sau plante într-un mediu poros, care reține soluția nutritivă, permite oxigenarea rădăcinilor și oferă suport de creștere plantelor, scrie WallStreet.

Roboții au senzori care permit măsurarea nitrogenului și aciditatea solului pentru a cultiva plante sănătoase. Prin această tehnologie dezvoltată de start-up se vor pute crește plante precum căpșune, busuioc thailandez, roșii, coriandru și pătrunjel.

Iron Ox are în grijă o fermă în nordul Californiei, iar începând cu acest an start-up-ul a început construcția unei noi ferme în Lockhart, Texas.

Recent, Bill Gates a reușit să strângă un miliard dolari pentru a dezvolta energie verde și regenerabilă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a poluării.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.