Bill Gates a descoperit viitorul agriculturii. Investește milioane de dolari în roboți pentru „fermieri”

Fondatorul Microsoft, Bill Gates, investește 50 de milioane de dolari într-un un start-up care dezvoltă roboți care cultivă plante într-un mod sustenabil. De asemenea, omul de afaceri deține o suprafață considerabilă de terenuri agricole, ceea ce demonstrează încă o dată interesul lui pentru acest domeniu.

Astfel, Start-up-ul Iron Ox din Silicon Valley a atras o finanțare de 50 milioane dolari de la fondul de investiții Breakthrough Energy, deținut de Bill Gates.

Compania construiește roboți care pot cultiva plante cu ajutorul unui sistem hidroponic. Acest sistem presupune ca rădăcinile plantelor să fie scufundate într-o soluție nutritivă pe bază de apă și nutrienți sau plante într-un mediu poros, care reține soluția nutritivă, permite oxigenarea rădăcinilor și oferă suport de creștere plantelor, scrie WallStreet.

Roboții au senzori care permit măsurarea nitrogenului și aciditatea solului pentru a cultiva plante sănătoase. Prin această tehnologie dezvoltată de start-up se vor pute crește plante precum căpșune, busuioc thailandez, roșii, coriandru și pătrunjel.

Iron Ox are în grijă o fermă în nordul Californiei, iar începând cu acest an start-up-ul a început construcția unei noi ferme în Lockhart, Texas.

Recent, Bill Gates a reușit să strângă un miliard dolari pentru a dezvolta energie verde și regenerabilă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a poluării.

#start-up #Bill Gates #Investiții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.