Un nou şoc: Preţul siliciului a crescut cu 300% în mai puţin de două luni şi ameninţă economia globală

O criză declanşată de reducerea producţiei din China a dus la o creştere cu 300% a preţului siliciului în mai puţin de două luni, alimentând valul de presiuni care vin asupra economiei globale odată cu perturbările din lanţurile de aprovizionare şi cu criza energetică, potrivit Bloomberg.

Problema siliciului arată cum o criză globală a energiei face ravagii în economiile lumii în moduri multiple. Reducerea producţiei din China, de departe cel mai mare producător de siliciu al lumii, a venit ca rezultat al unei încercări de a reduce consumul de energie.

Pentru majoritatea industriilor este imposibil să evite acest şoc. Siliciul este folosit în foarte multe produse, de la cipuri de computer până la ciment, de la sticlă până la componente auto. Totodată, siliciul este materia primă pentru silicon, care este utilizat într-o altă varietate de produse, de la implanturi medicale şi până la deodorante, scrie Ziarul Financiar.

Efectul de domino reprezintă o ameninţare cu atât mai mare pentru producătorii auto, unde siliciul este amestecat cu aluminiu pentru a produce mai multe componente auto.

„Dacă te confrunţi cu provocări în alimentarea cu siliciu este clar că ai o problemă. (…) Mai există rezerve în piaţă, dar se tranzacţionează la un preţ foarte mare”, a declarat Keith Wildie, head of trading în cadrul companiei Romco Metals, pentru Bloomberg.

#siliciu #pret #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom