Agenția „Moldsilva” și Inspectoratul pentru Protecția Mediului s-au ales cu șefi noi. CINE sunt?

A fost ales noul director pentru Agenția „Moldsilva” și un nou șef pentru Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Asta după ce au fost desemnați câștigătorii concursurilor publice organizate de către Ministerul Mediului.

Astfel, potrivit rezultatelor de la concurs, cel care a obținut cel mai mare punctaj pentru funcția de director al Agenției „Moldsilva” este Vadim Stîngaci. El a concurat la proba interviului cu alți trei candidați: Covali Victoria, Munteanu Nicolae și Caisîn Valeriu. Vadim Stîngaci a deținut anterior funcția de șef-adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Noul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului a fost desemnat Ion Bulmaga. El a concurat la proba interviului cu alți doi candidați: Igor Lungu și Marin Bulicanu. Ion Bulmaga a fost inspector de mediu în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat și a deținut funcția de Consultant principal în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice.

#moldsilva #protectia mediului #sefi #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive