Sectorul energetic - cheia soluționării conflictului transnistrean

După semnarea contractului de livrare a gazului, Moscova și Chișinăul au convenit asupra mai multor activități. Printre acestea se regăsește și organizarea ședinței interguvernamentale pe sectorul energetic. Or, potrivit expertului în energetică, Victor Parlicov, „sectorul energetic este instrumentul principal prin care Federația Rusă își exercită influența și menține statalitatea din stânga Nistrului și ei vor să înțeleagă cât va mai dura și la ce să se aștepte mai departe”.

Din câte înțeleg cei din Federația Rusă au solicitat expres să existe un dialog politic interguvernamental cu Moldova. Moscova vrea să aducă în discuție și problema nerezolvată a statului juridic și legalității privatizării centralei de la Cuciurgan. Or, Republica Moldova are o lege care spune că nu sunt recunoscute privatizările din stânga Nistrului. Iar partea rusă vrea să se asigure că asupra activului din stânga Nistrului nu planează anumite riscuri”, a punctat Parlicov, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Expertul susține că cheia soluționării conflictului transnistrean este în sectorul energetic. „Soluția nu este nici în plan militar. Politic, desigur că, va fi nevoie de o decizie”.

În opinia lui Parlicov, la comisia interguvernamentală comună cu Moscova, Republica Moldova are nevoie să câștige timp.

Republica Moldova este vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar Moscova este deranjată de faptul că Chișinăul lucrează să devină nevulnerabil. Ei înțeleg că e contra cronometru și dacă cei din Ucraina finalizează procesul de sincronizare cu rețeaua electrică din UE, ENTSO-E, atunci Republica se sincronizează simultan cu Ucraina, iar linia Vulcănești – Chișinău va putea fi utilizată fără nicio stație de back to back. Din acel moment, capacitatea de negociere a celor din Federația Rusă și Tiraspol va fi egală cu 0,1%”, a precizat Victor Parlicov.

#curent electric #linie de interconectare #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.