Parlicov: Principala îndeletnicire a Gazprom-ului în Moldova e să finanțeze regiunea separatistă

Principala îndeletnicire a Gazprom-ului în Republica Moldova este să finanțeze regiunea separatistă. Șui la negocierea contractului a fost ridicată problema datoriilor malului drept, haideți cumva să rezolvăm acum, urgent, iar problema datoriilor malului stâng a rămas în afara discuțiilor, într-un fel, susține fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Potrivit lui Parlicov, Gazprom nu-și propune și nu are ca prioritate să rezolve problema datoriilor malului stâng care-s de 10 ori mai mari decât datoriile malului drept. Și asta denotă că, așa cum am vorbit și anterior, Gazprom în Republica Moldova nu se ocupă pur de business. Chiar și comportamentul Gazprom-ului în perioada aceasta, declanșarea crizei și ceea ce s-a făcut denotă că este o componentă politică pronunțată în ceea ce face Gazprom-ul în Republica Moldova și, dacă sincer, eu nu cred că asta este pe placul celor de la Gazprom. Eu nu cred că cei de la Gazprom sunt foarte fericiți, să trebuiască să le explice inclusiv acționarilor, care, mă rog, e o companie până la urmă listată la bursele internaționale, de ce cu fiecare an tot crește și crește o datorie.

Recent, pretinsele autorități de la Tiraspol au declarat că sunt dispuse să achite pentru consumul de gaz direct Gazprom-ului. Or, Victor Parclicov susține că „mai întâi să se învețe să achite facturile curente. Dar de ce Gazprom-ului? De ce la Gazprom ei vor să achite, dar la Moldovagaz nu vor să achite?”

Eu înțeleg înspre ce se merge. Deci, din câte înțeleg eu, se pune problema separării contractelor, să fie un contract pentru malul stâng și alt contract pentru malul drept. Iarăși sunt plusuri și sunt minusuri, dar… Plusurile ar fi că Moldovagaz nu ar mai acumula datoriile aferente malului stâng. Și încă un plus aici apropo ar fi, dacă Gazprom va livra gaz pe malul stâng la o altă formulă de preț sau la alte condiții de preț decât pe malul drept, aceasta și-ar asuma, de fapt, să spunem așa, explicit, această finanțare a regiunii separatiste”, a declarata fostul director ANRE într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Parlicov sugerează că „dacă ar fi existat un contract separat la ziua de astăzi între Gazprom și cineva din partea stângă a Nistrului, atunci Gazprom-ul putea să întindă această criză pentru malul drept și să limiteze livrările de gaze încă mult timp, cât prețurile spot nu ar fi coborât”.

#gaz #tiraspol #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.