Lira turcească se prăbuşeşte, iar Turcia s-ar putea îndrepta către cel mai negru scenariu: inflaţie foarte ridicată

22 Nov. 2021, 01:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2021, 01:16 // Actual //  bani.md

Lira turcească s-a prăbuşit din nou după ce banca centrală a ţării a sfidat avertismentele privind declanşarea unei crize monetare în toată regula şi o accelerare dramatică a inflaţiei şi a redus dobânzile. O criză în Turcia este ceva la care Europa trebuie să fie atentă ţinând cont că această ţară poate deschide robinetul cu refugiaţi ce ar putea inunda continentul şi că este singurul jucător geopolitic de la Marea Neagră care se poate măsura cu Rusia.

Deprecierea puternică a lirei în urma deciziei băncii centrale a ţării „lasă Turcia ferm în teritoriu de criză“, avertizează analiştii Capital Economics, potrivit Intellinews.
„În condiţiile în care banca centrală lasă deschisă posibilitatea unei noi majorări de dobânzi în decembrie şi presiunilor exercitate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, nu există motive să nu previzionăm noi scăderi masive ale lirei pe termen scurt“, arată Liam Peach, analist al Capital Economics.

Jason Tuvey, economist la Capital Economics, arată că banca centrală riscă să creeze un ciclu în care refuzul de a înăspri politica monetară determină noi vânzări masive de active turceşti, majorând aşteptările privind inflaţia şi întărind apelurile pentru dobânzi mai mari. Chiar dacă banca centrală îşi opreşte ciclul de relaxare după şedinţa din decembrie, nu există garanţii că acest lucru îi va linişti pe investitori dacă guver­natorul băncii centrale va fi demis pentru sfidarea dorinţelor pre­şedintelui.

„Tot avem aceste cicluri: banca centrală majorează dobânzile, Erdogan se supără, schimbă stafful, do­bânzile sunt reduse şi mai apoi de la capăt“, arată şi Joseph Mouawad, din cadrul companiei de gestionare de active Carmignac, potrivit Financial Times. Acesta avertizează că de această dată acest experiment este mai periculos din cauza creşterii preţurilor energiei.
„S-ar putea ajunge la cea mai neagră situaţie: creştere redusă şi inflaţie ridicată“, avertizează acesta.

Economiştii avertizează că Turcia riscă acum să înregistreze o inflaţie şi mai mare, poate de 30%, şi o criză monetară reală dacă nu-şi schimbă direcţia şi majorează dobânzile, scrie Reuters.
Riscurile sunt ridicate mai ales în condiţiile în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt pe roşu, iar ţara înregistrează un deficit de cont curent.

O politică monetară mai relaxată în contextul unei economii care operează deja peste trendul pre-COVID riscă să ducă la acumulare de dezechilibre şi ar putea crea premisele unei noi crize a balanţei de plăţi, avertizează Capital Economics.

Alţi economişti arată că criza adevărată ar veni dacă turcii ar începe să-şi retragă banii din bănci în masă.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.