Importurile de zahăr au explodat. Serbia a cucerit 51% din piața Moldovei în doi ani

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #import #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului înregistrează o scădere luni, 9 noiembrie 2026, pe piețele internaționale. Cotația țițeiului Brent a coborât la 96,51 dolari pe baril, în scădere cu 1,82 dolari sau 1,85%, potrivit datelor bursiere prezentate în graficul tranzacțiilor.

Evoluția din această dimineață arată o volatilitate. După ora 04:00, petrolul Brent a fluctuat puternic, coborând inițial spre 97,2 dolari pe baril, pentru ca ulterior să recupereze pierderile și să urce până în apropierea pragului de 98,4 dolari.

Situația s-a inversat însă după ora 08:00, când piața a intrat pe o traiectorie descendentă accentuată. În mai puțin de două ore, cotația petrolului a pierdut aproximativ doi dolari pe baril, atingând în jurul orei 09:45 un minim apropiat de 96,35 dolari.

Deși ulterior s-a înregistrat o revenire temporară spre 97,2 dolari, presiunea de vânzare s-a intensificat din nou. În jurul orei 10:30, petrolul Brent era cotat la 96,51 dolari pe baril, aproape de minimele dimineții.

Din punct de vedere tehnic, graficul indică o schimbare a tendinței pe termen foarte scurt, de la creșterea din primele ore ale dimineții la o succesiune de maxime și minime descendente. Pragul de 97 de dolari a fost depășit în jos, iar tentativele de recuperare nu au reușit să readucă prețul la nivelurile anterioare.

Pentru Republica Moldova, evoluția petrolului Brent este importantă, întrucât țara depinde de importurile de produse petroliere. O reducere susținută a cotațiilor internaționale ar putea contribui la diminuarea costurilor de achiziție a carburanților și, ulterior, la ajustarea prețurilor la pompă.

Totuși, ieftinirea petrolului brut nu se transmite automat și imediat în prețul benzinei și motorinei. În Republica Moldova, prețurile maximale de comercializare cu amănuntul pentru produsele petroliere standard sunt calculate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în funcție de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, cursul valutar, accize și alte componente prevăzute de metodologia de calcul.