Importurile de zahăr au explodat. Serbia a cucerit 51% din piața Moldovei în doi ani

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #import #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.