Importurile de zahăr au explodat. Serbia a cucerit 51% din piața Moldovei în doi ani

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #import #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.