Bancherii se plâng de criză, dar fac profit de milioane. Patru bănci au adunat 85% din totalul încasărilor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 1,8 miliarde de lei în zece luni ale anului cu 35% mai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Toate cele 11 bănci din piață au avut profit. Cel mai interesant este că patru bănci au contabilizat 85% din totalul încasărilor sau 1,5 miliarde de lei. Este vorba de MAIB, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank.

Aproximativ 283,42 milioane lei profit net au fost adunat celelalte șapte bănci. Totodată, 10 din 11 bănci care au realizat profit pentru perioada menționată, volumele acestora au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar profitul unei bănci a scăzut.

Cel mai mare profit l-a avut MAIB – 578,3 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 548,5 milioane lei), Moldindconbank – 521 , 85 milioane lei (349,99 milioane), Victoriabank – 264,59 milioane lei (220,52 milioane) și OTP Bank – 233,97 milioane lei (114,52 milioane). Acestea sunt urmate de: ProCreditBank – 77,27 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 22,02 milioane lei), FinComBank – 66,46 milioane lei (45,75 milioane lei), Eximbank – 47,25 milioane lei (11,02 milioane lei), Energbank – 47,6 milioane lei (37,112 milioane lei), milioane lei), Comertbank – 16,37 milioane lei (12,66 milioane), EuroCreditBank – 15,18 milioane lei (12,06 milioane), BCR Chișinău – 13,78 milioane lei (21,1 milioane lei).

Bancherii moldoveni au declarat de nenumărate ori că Republica Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, iar acest lucru ar putea reduce din volumul creditelor acordate. Băncile s-au concentrat pe creditarea persoanelor fizice în acordarea împrumuturilor de consum și imobiliare.

În ceea ce privește împrumuturile acordate businessului, în luna septembrie, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci.

Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei.

#bănci #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.