Frații de peste Prut vor ajuta Moldova să atragă banii europeni

România va acorda asistenţă Republicii Moldova pentru atragerea de finanţări, a anunţat joi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în urma unei întâlniri avute de Dan Vîlceanu cu ministrul Dezvoltării de la Chişinău.

Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), ministrul Dan Vîlceanu a discutat joi cu Andrei Spînu, viceprim-ministru şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării din Republica Moldova, despre programele comune de cooperare finanţate de Comisia Europeană şi despre facilităţile oferite de UE pentru noi proiecte comune.

Cei doi au convenit constituirea unui grup tehnic comun pentru oferirea de expertiză în domeniul accesării diverselor surse de finanţare şi pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova prin şi împreună cu România”, a transmis MIPE.

Ministrul Dan Vîlceanu a prezentat oportunităţile de finanţare oferite din alte surse decât programele comune de cooperare teritorială, cum ar fi programele, mecanismele şi iniţiativele europene gestionate direct de Comisia Europeană, unde Republica Moldova poate fi partener, scrie mediafax.ro.

Ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale din Republica Moldova a arătat că domeniile prioritare în care se doreşte colaborarea cu România sunt: transport, construcţii, dezvoltare regională, energie şi eficienţă energetică.

Potrivit MIPE, în perspectiva viitoarei şedinţe comune de Guvern România – Republica Moldova, ca demersuri pentru sprijinirea proiectelor de investiţii ale Republicii Moldova, partea română şi-a arătat susţinerea pentru organizarea unor întrevederi comune la Bruxelles ale oficialilor români şi moldoveni cu reprezentanţi ai instituţiilor europene.

#ajutor #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al Rusiei, bazat pe exportul de petrol în schimbul tehnologiilor și bunurilor de consum, se apropie de final. Potrivit șefului Rosnedra, Oleg Kazanov, rezervele rentabile de petrol din țară ar mai ajunge pentru aproximativ 25 de ani de extracție la nivelul actual.

Din totalul potențialului de resurse estimat de Ministerul Mediului la 81,6 miliarde tone, doar 13,2 miliarde tone (circa 16%) pot fi considerate rentabile. În plus, aproape toate zăcămintele identificate – 96% din fondul de resurse – sunt deja exploatate. „Oricât am stimula extracția la câmpurile existente, mai devreme sau mai târziu ele se vor termina”, a declarat Kazanov, citat de Izvestia.

Încercările de a descoperi noi rezerve majore s-au soldat cu rezultate minime. În 2024 au fost identificate 39 de zăcăminte, cu rezerve totale de doar 21 milioane tone, cantitate pe care Rusia o extrage în aproximativ două săptămâni la ritmul actual de producție (520 milioane tone pe an). „E ridicol”, comentează expertul în energie Mihail Krutiihin, subliniind că multe dintre aceste resurse nici nu pot fi considerate rezerve dovedite.

În realitate, creșterea raportată a rezervelor în 2024 (592 milioane tone) provine în mare parte din reexplorarea și forarea de sonde suplimentare în câmpuri vechi, deschise încă din perioada sovietică. Spațiul pentru noi descoperiri este extrem de limitat, întrucât principalele regiuni bogate în petrol sunt deja exploatate de decenii, remarcă profesorul Valeri Andrianov de la Universitatea Financiară din Moscova.

Guvernul rus recunoaște problema. În Strategia energetică până în 2050, adoptată în aprilie, se prevede că, fără investiții și tehnologii noi, extracția va începe să scadă accentuat: de la 520 milioane tone în prezent la 477 milioane tone în 2036 și 287 milioane tone în 2050. Exporturile ar urma să se reducă de trei ori, de la 234 la 79 milioane tone anual.

În scenariul pesimist, marcat de sancțiuni mai dure și de tranziția rapidă a lumii la energie verde, extracția s-ar putea prăbuși la 171 milioane tone pe an, iar exporturile s-ar reduce la zero.

„Dacă scad rezervele rentabile, Kremlinul va fi pus în fața unei dileme: ori acceptă diminuarea veniturilor bugetare din petrol, ori va trebui să subvenționeze industria prin reduceri de taxe, ceea ce, de fapt, tot o lovitură pentru buget ar fi”, avertizează Krutiihin.