Frații de peste Prut vor ajuta Moldova să atragă banii europeni

România va acorda asistenţă Republicii Moldova pentru atragerea de finanţări, a anunţat joi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în urma unei întâlniri avute de Dan Vîlceanu cu ministrul Dezvoltării de la Chişinău.

Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), ministrul Dan Vîlceanu a discutat joi cu Andrei Spînu, viceprim-ministru şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării din Republica Moldova, despre programele comune de cooperare finanţate de Comisia Europeană şi despre facilităţile oferite de UE pentru noi proiecte comune.

Cei doi au convenit constituirea unui grup tehnic comun pentru oferirea de expertiză în domeniul accesării diverselor surse de finanţare şi pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova prin şi împreună cu România”, a transmis MIPE.

Ministrul Dan Vîlceanu a prezentat oportunităţile de finanţare oferite din alte surse decât programele comune de cooperare teritorială, cum ar fi programele, mecanismele şi iniţiativele europene gestionate direct de Comisia Europeană, unde Republica Moldova poate fi partener, scrie mediafax.ro.

Ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale din Republica Moldova a arătat că domeniile prioritare în care se doreşte colaborarea cu România sunt: transport, construcţii, dezvoltare regională, energie şi eficienţă energetică.

Potrivit MIPE, în perspectiva viitoarei şedinţe comune de Guvern România – Republica Moldova, ca demersuri pentru sprijinirea proiectelor de investiţii ale Republicii Moldova, partea română şi-a arătat susţinerea pentru organizarea unor întrevederi comune la Bruxelles ale oficialilor români şi moldoveni cu reprezentanţi ai instituţiilor europene.

#ajutor #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.