Resursele din Marea Neagră de pe urma cărora poate beneficia și Republica Moldova

Resursele descoperite în Marea Neagră oferă României șansa de deveni principalul producător de gaze naturale din UE, o oportunitate uriașă pe care nu avem voie să o ratăm. Argumentele sunt numeroase și importante: investițiile vor crea locuri de muncă numeroase, vor genera venituri însemnate la bugetul de stat, vor consolida securitatea energetică a țării și vor asigura o tranziție optimă din punct de vedere al costurilor pentru consumatori.

Experți de top din industria locală de petrol și gaze, din organizații neguvernamentale locale și internaționale, precum și reprezentanți ai autorităților centrale au subliniat rolul covârșitor pe care gazele naturale îl au pentru dezvoltarea a României în contextul tranziției spre o economie verde.

Totul depinde însă de autorități și de cât de repede vor lua decizia de a modifica Legea Offshore, care ar permite exploatarea rezervelor descoperite deja.

„Oportunitatea gazului este în continuare foarte mare. Este clar că secolul acesta este secolul gazelor în tranziția energetică și fără îndoială putem ocupa primul loc în ceea ce privește producția de gaze în Uniunea Europeană. Este momentul să ne trezim și să demarăm cât mai curând discuțiile pe Legea Offshore, astfel încât să avem din partea investitorilor o decizie finală de investiție și să ne putem bucura cât mai curând posibil de resursele de gaze naturale pe care subsolul Mării Negre le ascunde”, declară Cătălin Niță, Director Executiv, FPPG, citat de ziare.com.

Pentru a implementa tranziția energetică la costuri acceptabile pentru consumatori este absolut necesar să ne bazăm pe gazele naturale. Rolurile pe care le poate juca acest combustibil sunt numeroase: pentru producția de energie mai curată prin înlocuirea cărbunelui, dar și pentru echilibrarea sistemului energetic, dat fiind că centralele pe gaz sunt flexibile și e nevoie de ele pentru a ne asigura că menținem lumina aprinsă. Gazele naturale mai reprezintă o soluție de reducere a emisiilor de carbon în mobilitate, dar și în dezvoltarea unor tehnologii ale viitorului, precum hidrogenul albastru, unde România poate deveni un important actor în Europa.

De asemenea, un aspect extrem de important este contribuția rezervelor offshore la securitatea energetică. România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale și dacă nu se investește în exploatarea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm circa 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii.

#gaz #Energie #resurse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.