Resursele din Marea Neagră de pe urma cărora poate beneficia și Republica Moldova

Resursele descoperite în Marea Neagră oferă României șansa de deveni principalul producător de gaze naturale din UE, o oportunitate uriașă pe care nu avem voie să o ratăm. Argumentele sunt numeroase și importante: investițiile vor crea locuri de muncă numeroase, vor genera venituri însemnate la bugetul de stat, vor consolida securitatea energetică a țării și vor asigura o tranziție optimă din punct de vedere al costurilor pentru consumatori.

Experți de top din industria locală de petrol și gaze, din organizații neguvernamentale locale și internaționale, precum și reprezentanți ai autorităților centrale au subliniat rolul covârșitor pe care gazele naturale îl au pentru dezvoltarea a României în contextul tranziției spre o economie verde.

Totul depinde însă de autorități și de cât de repede vor lua decizia de a modifica Legea Offshore, care ar permite exploatarea rezervelor descoperite deja.

„Oportunitatea gazului este în continuare foarte mare. Este clar că secolul acesta este secolul gazelor în tranziția energetică și fără îndoială putem ocupa primul loc în ceea ce privește producția de gaze în Uniunea Europeană. Este momentul să ne trezim și să demarăm cât mai curând discuțiile pe Legea Offshore, astfel încât să avem din partea investitorilor o decizie finală de investiție și să ne putem bucura cât mai curând posibil de resursele de gaze naturale pe care subsolul Mării Negre le ascunde”, declară Cătălin Niță, Director Executiv, FPPG, citat de ziare.com.

Pentru a implementa tranziția energetică la costuri acceptabile pentru consumatori este absolut necesar să ne bazăm pe gazele naturale. Rolurile pe care le poate juca acest combustibil sunt numeroase: pentru producția de energie mai curată prin înlocuirea cărbunelui, dar și pentru echilibrarea sistemului energetic, dat fiind că centralele pe gaz sunt flexibile și e nevoie de ele pentru a ne asigura că menținem lumina aprinsă. Gazele naturale mai reprezintă o soluție de reducere a emisiilor de carbon în mobilitate, dar și în dezvoltarea unor tehnologii ale viitorului, precum hidrogenul albastru, unde România poate deveni un important actor în Europa.

De asemenea, un aspect extrem de important este contribuția rezervelor offshore la securitatea energetică. România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale și dacă nu se investește în exploatarea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm circa 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii.

#gaz #Energie #resurse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.

#sisteme termice #utilitate publică #ministerul energiei