Resursele din Marea Neagră de pe urma cărora poate beneficia și Republica Moldova

Resursele descoperite în Marea Neagră oferă României șansa de deveni principalul producător de gaze naturale din UE, o oportunitate uriașă pe care nu avem voie să o ratăm. Argumentele sunt numeroase și importante: investițiile vor crea locuri de muncă numeroase, vor genera venituri însemnate la bugetul de stat, vor consolida securitatea energetică a țării și vor asigura o tranziție optimă din punct de vedere al costurilor pentru consumatori.

Experți de top din industria locală de petrol și gaze, din organizații neguvernamentale locale și internaționale, precum și reprezentanți ai autorităților centrale au subliniat rolul covârșitor pe care gazele naturale îl au pentru dezvoltarea a României în contextul tranziției spre o economie verde.

Totul depinde însă de autorități și de cât de repede vor lua decizia de a modifica Legea Offshore, care ar permite exploatarea rezervelor descoperite deja.

„Oportunitatea gazului este în continuare foarte mare. Este clar că secolul acesta este secolul gazelor în tranziția energetică și fără îndoială putem ocupa primul loc în ceea ce privește producția de gaze în Uniunea Europeană. Este momentul să ne trezim și să demarăm cât mai curând discuțiile pe Legea Offshore, astfel încât să avem din partea investitorilor o decizie finală de investiție și să ne putem bucura cât mai curând posibil de resursele de gaze naturale pe care subsolul Mării Negre le ascunde”, declară Cătălin Niță, Director Executiv, FPPG, citat de ziare.com.

Pentru a implementa tranziția energetică la costuri acceptabile pentru consumatori este absolut necesar să ne bazăm pe gazele naturale. Rolurile pe care le poate juca acest combustibil sunt numeroase: pentru producția de energie mai curată prin înlocuirea cărbunelui, dar și pentru echilibrarea sistemului energetic, dat fiind că centralele pe gaz sunt flexibile și e nevoie de ele pentru a ne asigura că menținem lumina aprinsă. Gazele naturale mai reprezintă o soluție de reducere a emisiilor de carbon în mobilitate, dar și în dezvoltarea unor tehnologii ale viitorului, precum hidrogenul albastru, unde România poate deveni un important actor în Europa.

De asemenea, un aspect extrem de important este contribuția rezervelor offshore la securitatea energetică. România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale și dacă nu se investește în exploatarea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm circa 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii.

#gaz #Energie #resurse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.