Ce ne așteaptă în 2022, un an nou fericit sau nu prea? TOP cinci riscuri majore pentru economia mondială

După turbulenţele din ultimii doi ani, 2022 va fi un an mai calm, anticipează economiştii. Însă la finalul anului 2019, când începeau să apară primele anunţuri din Wuhan, China, puţini îşi imaginau că în câteva luni economia mondială va fi răvăşită de o pandemie, scrie The Guardian. Care sunt cele mai mari riscuri pentru anul viitor?

O nouă tulpină de coronavirus dă peste cap economia mondială

O revenire la lockdown-uri complete ar avea consecinţe extrem de severe. Dhaval Joshi, economist la BCA Research, spune că vor apărea în continuare noi tulpini, iar una dintre ele va crea probleme. “Marea problemă nu este dacă tulpina omicron este o ‘super-tulpină’, ci că o nouă tulpină va fi în ultimă instanţă o ‘super-tulpină’”, scrie Ziarul Financiar.

Inflaţia continuă să crească în forţă

Intensificarea neaşteptată a presiunilor inflaţioniste a dat bătăi de cap marilor bănci centrale ale lumii în acest an. Însă acestea vor avea în faţă decizii şi mai dificile dacă inflaţia se va dovedi şi mai “încăpăţânată” decât se aşteaptă. Chiar înainte de Crăciun, Saxo Bank includea în lista sa de evenimente cu şanse mici de materializare, dar subapreciate, pentru 2022 o spirală salarii-preţuri în SUA ce ar trimite inflaţia din cea mai mare economie a lumii la peste 15%. Chiar şi o creştere mai modestă ar determina Fed-ul să-şi înăsprească politica agresiv.

Economia chineză încetineşte puternic

De ani întregi se speculează că a doua mare economie a lumii va suferi un declin economic sever, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Însă problemele din trecut au început acum să se suprapună pe cele din prezent, putând isca o furtună perfectă.

O criză pe pieţele emergente

Plonjonul lirei turceşti a pus pieţele financiare în alertă cu privire la riscul izbucnirii unei crize pe pieţele emergente. Încrederea în alte mari economii emergente, cum ar fi Argentina, este de asemenea la cote scăzute.

Există însă o problemă mai sistemică, legată de faptul că pieţele emergente s-au împrumutat masiv în dolari americani folosindu-se de câştigurile viitoare din exporturi ca garanţii. În cazul în care Fed-ul îşi înăspreşte politica, dolarul se va întări, ţărilor mai sărace urmând să le fie mai greu să-şi plătească datoriile. Dacă economia mondială încetineşte în acelaşi timp, acestea se vor confrunta cu un risc dublu.

O criză financiară

Preţurile activelor au crescut după vânzările masive iniţiale de la începutul pandemiei. Însă economiile au început să încetinească, iar pericolul este ca în pofida activităţii mai slabe băncile centrale să fie obligate să ia măsuri mai drastice la nivelul politicii monetare de creşterea inflaţiei, eliminând factorul care a susţinut activele bogat valorizate.

#riscuri #2022 #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.