Două Moldove, o singură economie! Capitala concentrează 65% din investiții

Investițiile în Republica Moldova sunt concentrate în Capitală. Din cele 51,4 miliarde de lei investite în active imobilizate în anul 2025, nu mai puțin de 33,5 miliarde de lei, echivalentul a 65,2% din total, sunt atribuite municipiului Chișinău, potrivit datelor publicației „Statistica teritorială, ediția 2026”, elaborată de Biroul Național de Statistică.

Potrivit BNS, investițiile în active imobilizate au crescut la nivel național cu aproximativ 22,1% față de 2024, când acestea au constituit 42,1 miliarde de lei. În municipiul Chișinău, volumul investițiilor a urcat de la 27,2 miliarde la 33,5 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 23,1%.

Ecartul dintre regiuni este mare. De exemplu, în regiunea Nord au fost înregistrate investiții de 6,28 miliarde de lei, în Centru – 7,12 miliarde de lei, iar în Sud – numai 3,45 miliarde de lei. UTA Găgăuzia a înregistrat investiții de aproximativ 1,05 miliarde de lei.

Astfel, investițiile atribuite Chișinăului au fost de aproape zece ori mai mari decât cele din întreaga regiune Sud și de peste cinci ori mai mari decât cele din regiunea Nord.

Discrepanțele sunt vizibile și la nivelul raioanelor. În timp ce raionul Hîncești a înregistrat investiții de aproape 1,08 miliarde de lei, în Basarabeasca valoarea acestora a fost de numai 63,8 milioane de lei.

Datele BNS mai arată că cea mai mare parte a investițiilor la nivel național, respectiv 33,7 miliarde de lei, a fost finanțată din mijloacele proprii ale entităților economice. Investițiile finanțate din bugetul de stat au constituit 3,89 miliarde de lei, iar cele din surse externe – aproximativ 1,44 miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia electrică s-ar putea scumpi cu aproximativ 30% dacă Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) aprobă majorările cerute de furnizori. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat la TV8 că, din august, companiile plătesc mai mult pentru curentul cumpărat de pe piața regională, în timp ce costurile de transport și distribuție au rămas aceleași.

„În luna august, când efectele secetei hidrologice s-au făcut simțite și mai mult, centralele nucleare din regiune au fost oprite, centrale hidroelectrice au fost oprite, or energia hidro și energia nucleară sunt, practic, cele mai ieftine”, a spus Junghietu.

Ministrul a adăugat că, odată cu venirea toamnei, a scăzut și producția de energie solară și eoliană. În lunile august, septembrie și octombrie, producătorii au folosit mai mult gaz natural, ceea ce a contribuit la scumpirea electricității pe piața regională.

Înainte de a decide dacă și cu cât vor crește tarifele, ANRE va verifica calculele furnizorilor și le va compara cu prețurile actuale de pe piață. Junghietu a estimat că examinarea cererilor ar putea dura între 35 și 45 de zile.

„La moment nu am această informație”, a spus ministrul, întrebat când va fi luată decizia.

În prezent, consumatorii casnici deserviți de Premier Energy plătesc 3,56 lei/kWh. În cererea depusă la ANRE pe 3 noiembrie, furnizorul propune un tarif de 4,64 lei/kWh, cu 1,08 lei mai mult pentru fiecare kilowatt-oră consumat. Majorarea solicitată este de 30,3%.

Clienții FEE-Nord racordați la rețelele de joasă tensiune plătesc acum 3,95 lei/kWh. Compania a cerut, pe 11 noiembrie, un tarif de 5,17 lei/kWh. Dacă ANRE aprobă cererea în forma depusă, prețul va crește cu 1,22 lei/kWh, adică cu 30,9%.