Cum arată profilul crypto-investitorului din SUA: Este milenial, a votat cu Biden şi câştigă peste 50.000 USD pe an

Popularitatea criptomonedelor a crescut atât de mult în 2021 încât un american din cinci a ajuns să deţină cel puţin o monedă digitală, precum Bitcoin, Dogecoin, Ethereum şi Ripple.

Majoritatea deţinerilor sunt concentrate în rândul tinerilor cu studii superioare din SUA, cu venituri de peste 50.000 de dolari pe an, conform unui sondaj efectuat de firma de venture capital Andreessen Horowitz, citată de Fortune.

Circa 45% din deţinătorii de crypto-active sunt mileniali, adică persoane născute între 1980 şi 1996. De asemenea, bărbaţii tind să investească mai mult în criptomonede decât femeile. Peste jumătate din total, 55%, au diplomă de facultate sau postuniversitară. Aproape la fel de mulţi, 53%, câştigă peste 50.000 de dolari anual, iar o treime din investitorii americani în criptomonede au venituri anuale de peste 100.000 de dolari.

Conform Biroului de Recensământ din SUA, media veniturilor personale anuale a ajuns la 35.805 dolari în 2020.

Persoanele care deţin criptomonede tind să susţină Partidul Democrat şi mai puţin Partidul Conservator. În timpul celor mai recente alegeri prezidenţiale, 61% dintre respondenţi au votat pentru Joe Biden şi 32% pentru Donald Trump, potrivit sondajului.

Rezultatele analizei Andreessen Horowitz sunt aproape în linie cu un sondaj realizat în septembrie de grupul de cercetare Pew Research, care a descoperit că 16% dintre americani au investit, tranzacţionat sau utilizat criptomonede.

Potrivit unui sondaj al companiei de administrare a activelor Natixis Investments Manager, spaţiul crypto este principalul candidat pentru o corecţie majoră în 2022. Trei din patru manageri susţin că monedele digitale nu sunt un vehicul potrivit de investiţii pentru investitorul tipic de retail.

#profil #crypto #investitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.