Gazprom strânge lațul de la gâtul Moldovei. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a convocat, în data de 4 ianuarie, în regim de urgență, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul acestuia a fost pusă în discuție situația din sectorul energetic al țării, creată ca urmare a creșterii semnificative din ultima perioadă, pe piața europeană, a prețurilor de achiziție la gazele naturale.

Membrii CSS au audiat informația despre nivelul plăților efectuate până în prezent pentru consumul de gaze naturale, despre evoluția pentru anul 2022 a prețurilor la gazele naturale importate, despre perspectivele pentru luna ianuarie și soluțiile de depășire a unei potențiale crize. CSS a recomandat Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a gazelor către consumatori.

Astăzi, prețurile spot la gaz s-au majorat cu 17%, la 1100 USD/mia de metri cubi, potrivit datelor Bursei de la Londra ICE. Gazul cu livrarea din februarie s-a tranzacționat la 1028,2 USD, iar după prânz a ajuns să coste 1104,3 USD.

În prezent, tarifele la gazul livrat consumatorilor casnici, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2022 sunt de 10,19 lei pentru metrul cub, cu 7 bani mai puțin comparativ cu tariful aprobat în data de 20 noiembrie.

Moldovagaz a estimat pentru următoarele 14 luni că prețul de achziție al gazului va fi în medie de 430 USD pentru mia de metri cubi.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #preturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declară că deficitul bugetar record prognozat pentru anul 2026 în sumă de 20,9 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB nu este unul satisfăcător, dar reprezintă o alegere strategică pentru a nu opri investițiile majore planificate de Guvern.

„Nu este un deficit care mă mulțumește. Este un argument pentru noi toți că trebuie să fim responsabili. Deficitul nu este o problemă în sine dacă am avea un cost redus de finanțare. Din păcate, costul finanțării interne a crescut de la 7% la 9% pe parcursul anului viitor”, a declarat Gavriliță.

Potrivit acestuia, Guvernul a avut discuții „foarte bune” cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar reducerea costului de finanțare rămâne o prioritate majoră. Oficialul subliniază că Executivul își asumă deficitul ridicat pentru a nu frâna proiectele de modernizare.

„Ne asumăm acest deficit pentru a nu opri nicio investiție. Anul viitor jumătate dintre cheltuieli vor merge la investiții și am de gând să insist să le menținem. Doar din roadele culese putem majora cheltuielile sociale și salariale”, a precizat ministrul.

Conform proiectului bugetar, în 2026 veniturile vor constitui 79,67 miliarde lei, iar cheltuielile vor urca la 100,57 miliarde lei, iar diferența urmează să fie acoperită preponderent din surse externe, inclusiv din tranșele UE din cadrul Planului de Creștere Economică. Deficitul aprobat este de 21 miliarde de lei.

Gavriliță afirmă că, deși deficitul este mare, direcționarea unei jumătăți din buget către investiții reprezintă o decizie necesară pentru creșterea economică pe termen mediu, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței economice a țării.