Dezvoltatorii calculează profitul. Cu cât s-au scumpit apartamentele în 2021

În anul 2021, prețurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 11,5%, la 570 euro pe metru pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat în perioada august-octombrie, iar în ultimele trei luni ale anului, prețul metrului pătrat a rămas stabil, la 570 euro. În decembrie, la locuințele cu o cameră, prețul metrului pătrat la Botanica a variat de la 610 la 704 euro, Buiucani – 642-661 euro, Centru – 669-742 euro, Ciocana – 558-672 euro și Râșcani – 659-698 euro. La apartamentele cu două camere, metrul pătrat costa 539-648 euro la Botanica, 583-613 euro la Buiucani, 603-668 euro în Centru, 510-611 euro la Ciocana și 576-639 euro la Râșcani. La apartamentele cu trei camere prețul metrului pătrat la Botanica a fost 469-521 euro, Buiucani – 477-487 euro, Centru – 487-550 euro, Ciocana – 413-490 euro și Râşcani – 473-525 euro. La locuințele cu patru camere din sectorul Botanica, prețul 1 metru pătrat a variat de la 441 la 480 de euro, Buiucani – de la 431 la 446 de euro, Centru – de la 442 la 505 de euro, Ciocana – de la 391 la 465 de euro și Râşcani – de la 452 la 504 de euro.

Comparativ cu locuințele noi, prețul mediu al locuințelor vechi este cu 21,4% mai mici.

Prețul metrului pătrat al apartamentelor noi a constituit 692 euro, la sfârșitul anului 2021 cu 8,6% mai mult față de începutul anului.

Cele mai scumpe locuințe sunt în centrul Chișinăului – 970 euro/metrul pătrat urmate de cele de la Rîșcani – 800 euro, Botanica, Buiucani – 700 euro. Cele mai ieftine locuințe au fost în zona Aeroportului Chișinău și Otovasca – 500 și 460 euro/metrul pătrat.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că anul 2021, pe piața imobiliară s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente.

„În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din ascensiune pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile”, a punctat Ioniță.

#piața secundară #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati