Unul laie altul bălaie. Spânu laudă contractual cu Gazprom. Carp spune că Guvernul încearcă să-l renegocieze

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că actualul contract, pe care l-a semnat Moldovagaz, în noiembrie 2021, cu Gazprom este unul bun. Răspunsul a fost dat în contextul declarației deputatului PAS, Lilian Carp, care a anunțat că Guvernul încearcă să renegocieze actualul contract cu Gazprom.

În noiembrie prețul de piața al gazului a fost de $1104 pentru mia de m3. Moldova a plătit cu 56% mai puțin: $456. În decembrie prețul de piață a fost $986, Moldova a plătit $450 per mia de m3, cu 54% mai puțin. În luna ianuarie prețul mediu de piață este de $1359 per mia de m3, prețul pentru Moldova e de $646, sau cu 52% mai ieftin decât prețul bursier. Or, un simplu calcul ne arată că economiile Moldovei au fost de peste 300 mil. USD sau aproximativ 6 miliarde de lei, o sumă enormă pentru bugetul țării”, a explicat Spînu.

Ieri, 10 decembrie, deputatul PAS, Lilian Carp a declarat la emisiunea „Ora Expertizei” de la JurnalTV că Guvernul încearcă să renegocieze actualul contract cu Gazprom, pe care Moldovagaz l-a semnat la 30 octombrie.

#contract #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.