200 mil. USD livrați în secret Ucrainei. Liderii internaționali se mobilizează în fața amenințărilor Rusiei

Statele Unite ale Americii au sărit în ajutorul Ucrainei, pe fondul temerilor referitoare la o invazie militară rusă în teritoriu. Potrivit unor surse citate de CNN, administrația Joe Biden a alocat, la finele lunii decembrie 2021, o sumă importantă de bani Ucrainei, pentru asistență suplimentară de securitate, care include atât echipamente medicale, cât și defensive.

Administrația Biden a alocat în secret 200 de milioane de dolari pentru asistență suplimentară de securitate pentru Ucraina, au transmis surse pentru CNN, citate de Evinimentul Zilei .

Ajutor în valoare de 200 de milioane de dolari pentru Ucraina

Decizia președintelui american vine în contextul în care reprezentanții de la Washington și Moscova vor purta discuții, în următoarele săptămâni, cu privire la invazia militară în regiune.

Până la jumătatea lunii decembrie, SUA au furnizat Kievului asistență de securitate în valoare de peste 450 de milioane de dolari.

La finele anului 2021, administrația Biden a alocat fonduri în valoare de 200 de milioane de dolari, potrivit sursei citate, iar asta chiar înainte ca rușii și americanii să se așeze la masa negocierilor.

Ce cuprinde pachetul de asistență militară

Moscova a transmis foarte clar că nu are de gând să facă nicio concesie.

Pachetul de ajutor a inclus echipamente defensive pe care Statele Unite le-au mai furnizat în trecut, inclusiv arme de calibru mic și muniție, sisteme de comunicații securizate, echipamente medicale, piese de schimb și alte echipamente.

Valoarea bugetului SUA 2022 pentru Ucraina

Surse au declarat pentru CNN că administrația de la Casa Albă a notificat discret Congresul cu privire la decizia sa la începutul lunii ianuarie. Unii oficiali au aflat despre acest demers prin „canale secrete”, au declarat două surse pentru CNN.

Livrarea echipamentelor va dura probabil ceva timp. De exemplu, o livrare suplimentară de asistență de securitate de 60 de milioane de dolari americani din partea Statelor Unite, aprobată vara trecută, se apropie abia acum de finalizare.

Până la jumătatea lunii decembrie, Statele Unite au furnizat Ucrainei asistență de securitate în valoare de peste 450 de milioane de dolari.

Bugetul de apărare al SUA pentru anul 2022 prevede alocarea a 300 de milioane de dolari Kievului, ca parte a unei inițiative de acordare de asistență de securitate Ucrainei, inclusiv sprijin pentru forțele armate ucrainene, în contextul amenințărilor din partea Rusiei.

#Ukraina #parteneri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.