(FOTO) Cele mai scumpe mașini create vreodată. Cui aparțin? Valorează milioane de dolari, iar unele sunt inestimabile

Banii nu pot cumpăra fericirea, dar pot cumpăra mașina visurilor tale. De la vehicule prezentate în filme emblematice până la versiuni personalizate unice, nu veți crede că unele dintre mașinile uimitoare de pe această listă există. Răsfățați-vă ochii cu unele dintre cele mai scumpe și incredibile super-mașini din lume și descoperiți cine sunt proprietarii lor.

Cele mai scumpe mașini din lume: Ferarri GG50 al lui Giorgetto Giugiaro: inestimabil

Pentru a sărbători cea de-a 50-a aniversare ca angajat Ferrari în 2005, designerul de mașini de renume mondial Giorgetto Giugiaro a primit un cadou care a fost de invidia pasionaților de mașini de pretutindeni – oportunitatea de a-și proiecta propriul Ferrari… fără limite. GG50, supermașina lui concept 2+2 coupé, a fost parțial bazată pe Ferrari 612 Scaglietti și a îmbinat caracteristicile clasice și futuriste. Designul său prezintă un exterior roșu îndrăzneț și un interior elegant crem. Automobilul cu totul unic al lui Giugiaro este considerat a fi inestimabil.

Jay Leno și EcoJet-ul său din 2006: inestimabil

Acest GM EcoJet unic din 2006 a fost proiectat de Jay Leno în colaborare cu General Motors. Supercar-ul tehnologic a fost dezvăluit la spectacolul SEMA din 2006 din Vegas și este inestimabil. Mașina nu numai că are un design atrăgător, dar este și alimentată durabil. Are un motor cu turbină Honeywell Lt-101 de 650 de cai putere care funcționează pe biodiesel, în timp ce caroseria este realizată din fibră de carbon și Kevlar și poate găzdui două persoane.

Cele mai scumpe mașini: Ferrari 250 GTO al lui David MacNeil: 80 de milioane de dolari

Fondatorul WeatherTech, David MacNeil, a plătit 80 de milioane de dolari în 2018 pentru acest legendar Ferrari 250 GTO din 1963, făcând-o una dintre cele mai scumpe mașini vândute vreodată. Există doar aproximativ trei duzini de modele ale mașinii sport de epocă, care prezintă emblematicele dungi tricolore franceze.

Bugatti 57SC Atlantic al lui Ralph Lauren: 40 de milioane de dolari

Gustul lui Ralph Lauren pentru mașini este evident la fel de extravagant și rafinat ca și simțul său al stilului. Creatorul de modă deține 60 de mașini clasice rare (inclusiv 11 Ferrari), inclusiv inspirația din spatele lui La Voiture Noire, iconicul Bugatti 57SC Atlantic din 1938. Automobilul uimitor se mândrește cu o valoare care depășește 40 de milioane de dolari și este incredibil de dorit datorită faptului că au fost create doar patru modele de acest tip. Deși se știe unde se află trei dintre ele, locația celui de-al patrulea este un mister continuu.

Rolls-Royce-ul personalizat al lui Jay-Z și Beyoncé

Rolls-Royce și-a lansat mașina Boat Tail în mai 2021, numind-o „cea mai ambițioasă mașină cu motor creată vreodată”. Spatele mașinii cu patru locuri este proiectat ca o punte de iaht și măsoară 5,8 m în lungime. Este una dintre cele mai scumpe mașini moderne făcute vreodată, costând 26,4 milioane de dolari.

Vehiculul inovator face parte din noul proiect Coachbuild al Rolls-Royce, care oferă clienților de profil înalt libertatea de a-și proiecta propriile mașini personalizate. Doar trei Boat Tails au fost create până acum, iar Jay-Z și Beyoncé se zvonește că se numără printre cumpărători. De ce? Pentru că răcitorul de șampanie a fost conceput pentru a se potrivi sticlelor de Armand de Brignac, marca de alcool de lux deținută în comun de rapper…

Duesenberg SSJ din 1935 al lui Gary Cooper: 22 de milioane de dolari

Acest elegant Duesenberg SSJ din 1935 este unul dintre doar două construite vreodată și a aparținut cândva starului de la Hollywood Gary Cooper. Cea mai puternică mașină a timpului său, automobilul antic ar putea atinge o viteză maximă de 140 mph (225 km/h). Mașina clasică a intrat sub ciocan în 2018, aducând un record de 22 de milioane de dolari.

#milioane de dolari #cele mai scumpe #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.