Preţul petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari. Analişti: cererea depăşeşte oferta

Preţurile petrolului, care au crescut cu 50% în 2021, vor avansa şi mai mult în acest an, previzionează analiştii, spunând că lipsa capacităţii de producţie şi investiţiile limitate în sector ar putea duce ţiţeiul la peste 100 de dolari pe baril, relatează Reuters.

Deşi varianta Omicron a împins cazurile de COVID-19 mult peste vârfurile atinse anul trecut, analiştii spun că preţurile petrolului vor fi susţinute de reticenţa multor guverne de a restabili restricţiile stricte care au lovit economia globală în 2020.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent s-au tranzacţionat miercuri la peste 84 de dolari, atingând maximele ultimelor două luni.

„Presupunând că China nu va suferi o încetinire bruscă, că Omicron devine de fapt Omi-gone, şi cu capacitatea OPEC+ de a creşte producţia în mod clar limitată, nu văd niciun motiv pentru care ţiţeiul Brent să nu se poată îndrepta spre 100 de dolari în primul trimestru, poate chiar mai devreme”, a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, un grup cunoscut sub numele de OPEC+, relaxează treptat reducerile de producţie implementate atunci când cererea s-a prăbuşit, în 2020.

Cu toate acestea, mulţi producători mai mici nu pot creşte oferta, iar alţii s-au ferit să pompeze prea mult petrol în cazul unor noi recesiuni COVID-19. citeste mai departe

„Nu vrem să vedem 100 de dolari pe baril. Lumea nu este pregătită pentru asta”, a declarat marţi ministrul petrolului din Oman Mohammed Al Rumhi, citat de Bloomberg.

Morgan Stanley preconizează că petrolul Brent va ajunge la 90 de dolari pe baril în al treilea trimestru al acestui an.

Standard Chartered, între timp, şi-a majorat prognoza privind Brent-ul pentru 2022 cu 8 dolari, până la 75 de dolari pe baril, şi prognoza privind Brent-ul pentru 2023 cu 17 dolari, până la 77 de dolari.

De asemenea, analiştii J.P. Morgan se aşteaptă ca preţul petrolului să urce până la 90 de dolari până la sfârşitul anului.

#estimări #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.