Comerțul moldovenesc „duduie”. În România vindem, iar din Rusia cumpărăm

Exporturile de mărfuri în 11 luni ale anului 2021 au avut o valoare de 2,8 miliarde USD, cu 25,4% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-noiembrie 2021 au constituit 2170,0 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 25,7% față de perioada similară din anul 2020, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 19,7%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-noiembrie 2021 s-au cifrat la 649,5 milioane dolari SUA (23,0% din total exporturi), sau cu 24,3% mai mult, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Această creștere a influențat majorarea pe total exporturi, cu 5,7%.

În ianuarie-noiembrie 2021 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (26,7% din total exporturi), Turcia (9,7%), Federația Rusă (8,9%), Germania (8,2%), Italia (7,8%), Elveția (3,6%), Polonia (3,5%), Ucraina (3,0%), Republica Cehă (2,6%), Bulgaria (2,3%), Belarus (2,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,0%), Spania (1,6%), Ungaria (1,4%), Grecia (1,3%), Olanda (1,2%), Statele Unite ale Americii și Franța (câte 1,0%) și Liban (0,9%).

În ceea ce privește importurile, în 11 luni ale anului 2021 au însumat 6,4 miliarde USD, cu 32,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

În ianuarie-noiembrie 2021, În topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: Federația Rusă (14,0% din total importuri), România (11,8%), China (11,6%), Ucraina (9,4%), Germania (7,7%), Turcia (7,5%), Italia (6,3%), Polonia (3,7%), Franța (2,4%), Belarus (2,0%), Ungaria (1,7%), Republica Cehă (1,6%), Statele Unite ale Americii (1,5%), Austria (1,4%), Spania (1,3%), Bulgaria (1,1%), Olanda (1,0%), Japonia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 0,9%).

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-noiembrie 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 3600,1 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 3), sau cu 1000,3 milioane dolari SUA (+38,5%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.