Record de nave care au trecut prin Canalul Suez, în ciuda efectelor pandemiei și crizei „Ever Given”

Mai multe nave au trecut prin Canalul Suez în 2021 decât în oricare alt an, în pofida efectelor pandemiei de coronavirus şi a faptului că această rută navigabilă a fost blocată de eşuarea navei port-container „Ever Given”, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

La finele lunii martie, nava „Ever Given” a eşuat pe diagonala canalului Suez, din cauza vântului puternic însoţit de o furtună de nisip care a redus vizibilitatea, blocând una dintre cele mai aglomerate rute de navigaţie ale lumii. Nava „Ever Given” a fost repusă pe linia de plutire, în data de 29 martie, însă blocarea Canalului Suez a perturbat unele lanţuri mondiale de aprovizionare, în condiţiile în care fluxurile mondiale de transport erau oricum afectate de pandemia COVID-19.

Prin canalul Suez tranzitează circa 30% din traficul maritim mondial de transport containere şi circa 12% din comerţul global de bunuri.

Canalul Suez a generat venituri de 6,3 miliarde de dolari după ce 20.694 de nave au trecut prin acest canal în 2021, a declarat duminică preşedintele Autorităţii Canalului Suez (SCA), Osama Rabie într-un interviul pentru Bloomberg.

Potrivit acestuia volumul mărfurilor care vor traversa Canalul Suez va continua să crească în 2022, în pofida faptului că în luna februarie tarifele pentru traversarea canalului vor fi majorate cu 6%, deoarece constructorii maritimi construiesc mai multe nave.

Cargourile care transportă gaze lichefiate vor fi scutite de majorarea tarifelor de tranzit. De asemenea, navele care utilizează combustibili care îndeplinesc standardele de emisii ale Naţiunilor Unite ar putea beneficia şi ele de o reducere, chiar dacă aceste planuri nu au fost încă finalizate, a spus Osama Rabie.

Un proiect care vizează extinderea şi adâncirea Canalului Suez este în prezent în derulare şi este aşteptat să fie finalizat până în luna iulie 2023, ceea ce va permite creşterea cu 28% a numărului de vase care vor putea utiliza acest canal, a informat preşedintele Autorităţii Canalului Suez (SCA). “Proiectul va fi finalizat în 24 de luni. Am început în iulie 2021 şi, cu voia Domnului, vor termina în luna iulie 2023”, a spus Osama Rabie.

Canalul Suez, care leagă Mediterana de Marea Roşie, asigură cea mai scurtă rută de transport maritim între Asia şi Europa. În 2020, au trecut prin această cale maritimă aproape 19.000 de nave, adică o medie de 51,5 nave în fiecare zi.

#Suez #traversare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi