Prognoză EastFruit: Producția comercială de cartofi va scădea brusc în Moldova. Motive

Reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cartofi din Moldova consideră că în 2022 suprafața plantațiilor comerciale a acestei de cartofi va scădea brusc în țară. Motivele sunt multe, principalul fiind prețurile mici la cartofi din ultimele două sezoane.

Potrivit cultivatorilor de cartofi,au vândut cea mai mare parte a produselor din recoltă din 2021 la un preț angro de 3-3,5 lei/kg, adică cu aproximativ 15-20% mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului 2020. La sfârșitul anului trecut – începutul acestui an, prețul pentru „a doua pâine” a crescut. În ianuarie 2022, intervalul de preț pentru cartofi era de 4-5 lei/kg. Prețul mediu al acestuia este deja semnificativ mai mare decât nivelul din ianuarie anul trecut (3,5 lei/kg). Cu toate acestea, experții asociației industriale consideră că acesta este un stimulent slab pentru fermieri de a menține zona cu cartofi la un nivel ridicat de „pandemie” – aproximativ 19-20 de mii de hectare.

Problema este că majoritatea producătorilor de legume și cartofi – culturi foarte pretențioase din punct de vedere nutrițional – nu sunt capabili să achiziționeze îngrășăminte minerale în cantitatea necesară, care au crescut de trei ori sau mai mult. Odată cu aceasta, prețul materialului săditor din import a crescut puternic și în țară. Se preconizează o creștere semnificativă a tarifelor la energie electrică – adică costul alimentării cu apă a câmpurilor. Cultivarea cartofului din Moldova necesită un nivel ridicat de muncă manuală.

Luând în considerare toți acești factori, asociația din industrie consideră că față de indicatorul de anul trecut, suprafața cultivată cu cartofi din țară va scădea cu cel puțin 15-20%.

#cartof #producatori #productie #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.