Naționalizarea Moldovagaz. Ce spune șeful companiei

Orice companie poate fi procurată, naționalizată de către stat. Există legea cu privire la expropriere, a explicat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban posibilitatea naționalizării Moldovagaz.

Teoretic este posibil, trebuie să fie achitat costul de la cine se expropriază. În cazul exproprierii trebuie să fie luate în calcul toate costurile, inclusiv datoria care în prezent este de 620 mil. USD”, a mai spus Ceban.

În contextul crizei gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova în anul 2021, mai mulți politicieni au venit cu ideea naționalizării companiei Moldovagaz. Însă experții atenționează asupra riscurilor și costurilor de miliarde pentru naționalizarea operatorului de gaze din Republica Moldova.

În prezent, deși Moldovagaz deține monopolul în sectorul gazelor naturale, întreprinderea este în situație de faliment, adică datoriile depășesc de câteva ori valoarea patrimoniului. Principala cauză este schema contractuală prin care furnizorul din Republica Moldova livrează gaze în regiunea transnistreană fără ca acest gaz să fie achitat. Ca rezultat, Moldovagaz continuă să acumuleze datorii enorme față de concernul Gazprom, care astăzi depășesc suma de 7,5 miliarde de dolari SUA. Această schemă contractuală de livrare a gazelor „pe datorie” este folosită de Gazprom pentru legalizarea finanțării autorităților separatiste din stânga Nistrului.

Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

#naționalizare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.