Occidentul orb în fața agresiunilor lui Putin! Nantoi: Moldova merge în Europa cu baioneta rusească într-un loc

Oamenii care se interesează de istoria secolului XX sunt șocați de paralele evidente între comportamentul regimurilor totalitare de pe atunci, și a celui lui Putin din prezent, explică deputatul Oazu Nantoi acțiunile Federației Ruse în raport cu Ucraina.

Așa, pentru a crea un pretext de război împotriva Poloniei, în noaptea spre 1 septembrie 1939, Germania nazistă a înscenat atacul din partea Poloniei asupra postului de radio din localitatea Gleiwitz (actualmente Gliwice în Polonia). Așa, la 26 noiembrie 1939, regimul lui Stalin a acuzat Finlanda de atac din tunuri asupra satului Mainila, pentru ca la 30 noiembrie să pornească războiul împotriva Finlandei”, susține deputatul.

Potrivit lui, ”în perspectiva unui atac iminent din partea Ucrainei”, la 18 februarie 2022, marionetele lui Putin din teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, prin adresări video au anunțat evacuarea populației pe teritoriul Rusiei! Și nu contează, că lumea mai vigilentă a depistat că aceste adresări video au fost înregistrate încă la 16 februarie – aceasta înseamnă că scenariul războiului a demarat!

Te apucă groaza când constați, pe cât de oarbă a fost ceea ce numim noi ”lumea democratică” în raport cu evoluția regimului Putin! Putin doar a fost foarte consecvent, chiar dacă lăsăm în pace trecutul lui ”kgb-ist” și pornim de la cuvântarea lui renumită, din 10 februarie 2007, de la Conferința pentru securitate de la Munich!”, mai sune Nantoi.

În opinia deputatului, oarbă a fost lumea, când a mimat preocuparea de agresiunea lui Putin împotriva Georgiei în 2008; oarbă a fost lumea, când n-a observat paralele strigătoare la cer între Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin și cele din 2014 de la Soci! Și ne-am ales cu anexarea Crimeii după calapodul ”Anschluss-ului” din 12 martie 1938; cu proiectul ”Novorossia” susținut și de ”ai noștri”; cu 14 mii de morți și cu avionul civil MH-17 cu 298 de pasageri la bord, doborât de racheta, lansată din instalația, transportată pe teritoriul Ucrainei din regiunea Kursk din Rusia – mai ține minte cineva cum Rusia, profitând de statutul său de membru permanent al Consiliului Securității ONU, la 29 iulie 2015, a blocat rezoluția prin care se decidea constituirea a “International Criminal Tribunal for Malaysia Airlines Flight MH17”?!

Orbi și fățarnici suntem noi, posesori circumstanțiali ai ”cetățeniei” RM, cu adorarea în masă a lui Putin și cu fățarnicia preocupării de ”soluționarea conflictului Transnistrean”. Noi doar ”mergem în Europa!” – de parcă cineva ne va accepta în UE cu baioneta rusească într-un loc…. Vineri, 18 februarie, Joe Biden, Președintele SUA, a anunțat că Putin a luat decizia de a invada Ucraina în câteva zile. Peste puțin timp, la ora 4:00, 19 februarie, exact ca-n Mainila la 26 noiembrie 1939, ”obuzul ucrainean” a explodat pe teritoriul Rusiei”, mai spune deputatul.

Vine momentul de a plăti prețul orbirii și fățarniciei a ”lumii democratice”, inclusiv a cinismului businessului ”Schröderizat”. Primii, în caz de încă un act de agresiune din partea Rusiei, vor avea de plătit ucrainenii, care refuză să-și bage capul în ștreangul ”acordurilor de la Minsk”.

Azi, 19 februarie, încă nu este clar care va deznodământul, și în ce măsură noi, cei din RM, vom fi afectați de aceste evenimente dramatice. Oricum, fiecare din noi va avea posibilitatea de a se manifesta. Inclusiv, vom avea oportunitatea să vedem rândurile consolidate a ”coloanei a cincea” din RM, care așteaptă și ea comanda de la Kremlin. Cine este Putin – este clar. Rămâne de văzut cine suntem ”noi”, a conchis deputatul Oazu Nantoi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.