În Europa crește prețul la gaz. A atins un maxim istoric

Prețul european de referință pentru gazele naturale, TTF-ul olandez, a urcat miercuri la un maxim istoric de 194,715 euro pe megawatt oră (MWh), propulsat de războiul din Ucraina, Rusia fiind un important producător și exportator de gaze, transmite AFP.

De asemenea, prețul gazului din Marea Britanie cu livrare luna viitoare a ajuns la 463,83 pence pe termie (o unitate pentru cantități de căldură), foarte aproape de maximul istoric de 470,83 pence atins în decembrie anul trecut.

Gigantul rus Gazprom a rezervat pentru miercuri doar 20% din capacitatea de tranzit de gaze pentru livrările spre vest prin conducta Yamal-Europa, a anunțat agenția de presă Interfax.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a spus miercuri dimineață că țara sa este pregătită dacă Rusia va opri livrările de gaze.

Din cauza războiului din Ucraina a crescut și prețul petrolului Brent, care a a ajuns la 113 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de după luna iunie 2014.

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.