ONU: Ucraina, cea mai mare criză de refugiați din Europa. A alocat 1,7 miliarde USD. Moldova nu știe de cât are nevoie

02 Mart. 2022, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2022, 12:26 // Actual //  bani.md

Situația din Ucraina ar putea deveni „cea mai mare criză a refugiaților din Europa din acest secol”, cu peste 600.000 de refugiați care au fugit până acum din Ucraina în țările vecine, a transmis marți, 1 martie, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR).

UNHCR a anunțat marți un ajutor de 1,7 miliarde de dolari, estimând că 12 milioane de oameni din Ucraina ar putea avea nevoie de protecție, iar alte patru milioane de dolari ar putea fi necesare pentru asistență în țările vecine.

Potrivit UNHCR, programul său de ajutor va include „asistență în numerar pentru persoanele cele mai vulnerabile, asistență alimentară, apă și canalizare, sprijin pentru serviciile de îngrijire a sănătății și educație și asistență pentru adăposturi pentru a reconstrui casele deteriorate”.

1,1 miliarde USD din fondurile anunțate vor fi folosite pentru a ajuta șase milioane de oameni din Ucraina pentru o perioadă inițială de trei luni, potrivit UNHCR.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat că deocamdată nu cunosc suma de care ar fi nevoie pentru refugiații ucraineni care intră în Republica Moldova, în condițiile în care zilnic numărul lor crește. Autoritățile spun că o  parte din ajutor pentru asistența refugiaților vine de la ONU.

Guvernul anunță că astăzi, 2 martie, pe aeroportul Chișinău urmează să aterizeze o navă Cargo cu ajutor umanitar din partea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

Din data de 1 martie a devenit operațional Centrul Unic de Gestionare a Crizei menit să gestioneze faza a doua, urmare a necesităților după primele 72 ore. Centrul va coordona efortul de asistență efectuat de Guvern, organizații internaționale, inițiativa privată și voluntari.

Potrivit ultimelor date, în Republica Moldova au intrat peste 80 mii de refugiați, iar în țară au rămas 41 de mii.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.