Copiii refugiaților din Ucraina se pot înscrie în școlile din Capitală

Primăria Chișinău a identificat peste 1000 de locuri în instituțiile destinate minorităților naționale. Astfel, copiii refugiaților din Ucraina se pot înscrie în școlile din Capitală. Anunțul a fost făcut de primarul general, Ion Ceban.

Potrivit informațiilor, în cele 32 de instituții de învățământ cu studierea în limba minorităților naționale, s-au identificat numărul de locuri disponibile pentru încadrarea temporară a copiilor refugiați. Primarul a prezentat și numărul de locuri disponibile pentru fiecare clasă:

clasa 1 – 102 locuri;
clasa 2 – 154 locuri;
clasa 3 – 130 locuri;
clasa 4 – 131 locuri;
clasa 5 – 107 locuri;
clasa 6 – 112 locuri;
clasa 7 – 117 locuri;
clasa 8 – 102 locuri;
clasa 9 – 109 locuri;
clasa 10 – 131 locuri;
clasa 11 – 91 locuri;
clasa 12 – 126 locuri.

„Până la ziua de astăzi au fost depuse deja 96 de cereri de înregistrare a copiilor în școlile din Chișinău. Totodată, 44 de copii refugiați au fost deja școlarizați.”, a scris Ion Ceban pe Facebook.

Zilnic în cele 44 de centre de cazare de pe teritoriul municipiului amenajate de Primărie și parteneri, psihopedagogii și pedagogii sociali monitorizează climatul psihologic general şi profilul psihologic individual al refugiaților pentru a identifica persoanele ce necesită ajutor individualizat.

#refugiati #scoli #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.