Copiii refugiaților din Ucraina se pot înscrie în școlile din Capitală

Primăria Chișinău a identificat peste 1000 de locuri în instituțiile destinate minorităților naționale. Astfel, copiii refugiaților din Ucraina se pot înscrie în școlile din Capitală. Anunțul a fost făcut de primarul general, Ion Ceban.

Potrivit informațiilor, în cele 32 de instituții de învățământ cu studierea în limba minorităților naționale, s-au identificat numărul de locuri disponibile pentru încadrarea temporară a copiilor refugiați. Primarul a prezentat și numărul de locuri disponibile pentru fiecare clasă:

clasa 1 – 102 locuri;
clasa 2 – 154 locuri;
clasa 3 – 130 locuri;
clasa 4 – 131 locuri;
clasa 5 – 107 locuri;
clasa 6 – 112 locuri;
clasa 7 – 117 locuri;
clasa 8 – 102 locuri;
clasa 9 – 109 locuri;
clasa 10 – 131 locuri;
clasa 11 – 91 locuri;
clasa 12 – 126 locuri.

„Până la ziua de astăzi au fost depuse deja 96 de cereri de înregistrare a copiilor în școlile din Chișinău. Totodată, 44 de copii refugiați au fost deja școlarizați.”, a scris Ion Ceban pe Facebook.

Zilnic în cele 44 de centre de cazare de pe teritoriul municipiului amenajate de Primărie și parteneri, psihopedagogii și pedagogii sociali monitorizează climatul psihologic general şi profilul psihologic individual al refugiaților pentru a identifica persoanele ce necesită ajutor individualizat.

#refugiati #scoli #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.