Putin vrea să se întoarcă la Rusia lui Petru cel Mare, crede istoricul rus Roy Medvedev

07 Mart. 2022, 16:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mart. 2022, 16:49 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin vrea să se întoarcă la frontierele Rusiei stabilite în timpul lui Petru cel Mare şi se bucură de sprijinul „majorităţii ruşilor”, afirmă istoricul rus şi fostul disident din perioada sovietică Roy Medvedev, în opinia căruia invazia din Ucraina reprezintă încercarea şefului de la Kremlin de „a rescrie istoria”, transmite luni EFE, citată de economica.net.

Putin „vrea să plaseze Rusia între marile puteri ale lumii, lângă China şi Statele Unite. Ştie ce spune şi chiar crede ceea ce spune. Problema este mereu aceeaşi. Pentru Europa, Rusia va fi mereu prea mare. Pentru marea majoritate a ruşilor, nu”, apreciază Medvedev, într-un interviu publicat luni de cotidianul italian Corriere della Sera.

În privinţa invaziei din Ucraina, istoricul rus, în vârstă de 95 de ani şi care a fost expulzat în 1968 din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) pentru că s-a opus reabilitării dictatorului sovietic Iosif Stalin, consideră că Putin „se teme, poate, de consecinţele economice, dar că majoritatea ruşilor sunt de acord cu ceea ce se întâmplă”, chiar dacă „occidentalilor nu le place să recunoască acest lucru”.

Ucraina, „ca sferă de influenţă, datează din punct de vedere geografic de pe vremea lui Gogol, marele nostru scriitor care s-a născut într-un teritoriu care aparţine acum Ucrainei, dar pe care toată lumea îl consideră rus. Istoria niciodată nu se întâmplă degeaba. Nici măcar Putin nu intenţionează să recupereze tot teritoriul. Doar partea rusofonă. În ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, nimeni nu se gândeşte cu adevărat la ea. Sunt doar vorbe”, dă el asigurări.

Despre Putin, Medvedev spune că este „o persoană absolut ciudată. Este obsedat să se lupte cu trecutul, vrea să fie ţinut minte, să se transforme în simbolul nostru. În acest sens, este motivat de ambiţii personale. Ucraina este mai presus de orice încercare a lui de a rescrie istoria, de a-i devia cursul”.

„Din capul locului, (Putin) nu este un ţar, personalitate care pentru el are conotaţii mitologice. Din capul locului, nu seamănă cu Lenin. Dar nu este nici ca Stalin, cu care este adesea comparat cu maliţiozitate”, adaugă Medvedev, care a fost prigonit de dictatorul sovietic şi reabilitat odată cu „perestroika” lui Mihail Gorbaciov, al cărui colaborator a fost.

Despre „democraţia rusă”, Medvedev afirmă că „este foarte controlată. Însă în doar 10 ani de democraţie de tip occidental, în timpul guvernării (Boris) Elţîn, ţara a fost făcută ţăndări. Şi nici aşa nu le-a plăcut. În afară de această perioadă, ruşii nu au trăit niciodată democraţia ‘voastră’. Nu sunt obişnuiţi”.

Şi concluzionează: „Există alte modele de societate în afara celei din SUA. Europenii ar fi trebuit să fie primii care să înţeleagă acest lucru. Însă mereu aţi refuzat să recunoaşteţi acest fapt evident. Lumea nu mai este bipolară şi merge în altă direcţie. Putin şi Rusia au aşteptat multă vreme. Iar apoi au decis să meargă pe cont propriu”.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.