Ucraina interzice exporturile de grâu, porumb, zahăr, sare și carne

09 Mart. 2022, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Mart. 2022, 15:10 // Actual //  MD Bani

Printr-o nouă decizie adoptată de executivul de la Kiev, Guvernul ucrainean va interzice exporturile de bunuri esențiale, inclusiv grâu, porumb, cereale, sare și carne, scrie CNN.

Conform deciziei, va fi „interzis” exportul de ovăz, mei, hrișcă, zahăr, sare, grâu, porumb, carne, precum și de bovine și produse secundare din Ucraina.

„Aceasta înseamnă o interdicție de facto a exportului”, se arată într-o declarație a cabinetului.

Ministrul ucrainean al Agriculturii și Alimentației, Roman Leshcenko, a declarat că măsurile au fost luate „pentru a preveni o criză umanitară în Ucraina” și „pentru a răspunde nevoilor populației pentru aprovizionarea cu produse alimentare critice”.

Ucraina este unul dintre cei mai mari furnizori de produse agricole din Europa, conform datelor Comisiei Europene.

Combinate, Rusia și Ucraina sunt responsabile pentru aproape 30% din exporturile globale de grâu, potrivit Gro Intelligence, o firmă de analiză a datelor agricole. În acest context, prețurile grâului au crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina, atingând prețuri nemaivăzute din 2008.

Ucraina se îndrepta pentru un an record de exporturi de grâu înainte de invazie, în timp ce exporturile de grâu ale Rusiei încetineau.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.