Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas fără electricitate. Au fost încălcate cerințele de siguranță

09 Mart. 2022, 14:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Mart. 2022, 14:50 // Actual //  MD Bani

Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas fără electricitate, din cauza luptelor care se dau în zonă, anunță Ukrenergo.

„Ca urmare a acțiunilor ostile ale ocupanților ruși, centrala nucleară de la Cernobîl a fost complet dezactivată”, se arată în comunicat.

Din cauza luptelor din zonă, în prezent este imposibil să se efectueze lucrări de reparații și să restabilească alimentarea cu energie electrică, scrie Realitatea.md.

„Se pare că armata rusă a încălcat cerințele de siguranță împotriva radiațiilor la centrala nucleară ocupată de la Cernobîl și în zona de excludere. Se efectuează mișcarea necontrolată a personalului și a echipamentului militar la întreprindere, în zona de excludere și în afara acesteia”, scrie presa ucraineană.

Totodată, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) anunță că a pierdut legătura cu transmisia de date de la distanță de la sistemele de control al securității centralei nucleare de la Cernobîl.

Amintim că, anterior, militarii ruși au reușit să prea controlul asupra centralei nuclearo-atomice de la Cernobîl.

Compania nucleară ucraineană Energoatom a transmis la rândul său miercuri că ar putea fi eliberate substanţe radioactive de la Cernobîl din cauză că nu mai poate răci combustibilul nuclear folosit după ce alimentarea cu electricitate a centralei a fost afectată.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Haluşcenko, a declarat că autorităţile nu ştiu nivelul radiaţiilor de la Cernobîl, din cauză că nu pot afla ce se întâmplă acolo în contextul în care centrala este sub controlul trupelor ruse.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.