Securitatea alimentară discutată la Guvern. Gavrilița i-a spus lui Gherciu să analizeze impactul războiului

09 Mart. 2022, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2022, 15:37 // Actual //  bani.md

Războiul Federației Ruse din Ucraina a afectat comerțul Republicii Moldova cu cele două state. Or, premiera Natalia Gavrilița i-a spus ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să analizeze impactul asupra exporturilor, dar și asupra securității alimentare a țării.

Recomandăm elaborarea de politici în maxim două săptămâni, în contextul sistării anumitor exporturi în Ucraina, dar și în contextul creșterii prețurilor la carburanți pentru ajutorarea agricultorilor. Noi trebuie s venim cu programe țintite pentru industriile care au nevoie de suport”, a explicat Gavrilița

De la 1 martie 2022 au intrat în vigoare interdicțiile la exportul de grâu și porumb, iar în scurt timp se așteaptă o astfel de măsură și în cazul semințelor de floarea soarelui.

Acestea sunt doar o parte din măsurile luate de Comisia pentru Situații Excepțională pentru o perioadă de aproximativ două luni și au ca scop declarat asigurarea securității alimentare a țării.

Datele vamale arată că principalul exportator de porumb în 2021 a fost Agrofloris-Nord SRL (deținută de milionarul Vaja Jhashi), care a avut o cotă de 21%. Trans Cargo Terminal SRL – a asigurat în 2021 circa 2% din livrările de porumb. După Agrofloris, al doilea exportator este Orom-Imexpo SRL din Orhei cu o cotă de 11%.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.