Avertisment fără precedent al unui oligarh rus aflat în exil: După Ucraina, Putin va trece la ţările baltice

Oligarhul rus în exil, Mihail Hodorkovski, a declarat duminică într-un interviu acordat CNN că următorul pas în războiul lui Vladimir Putin ar putea fi invadarea ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, scrie Business Insider.

„Trebuie să înţelegem că, în mintea lui, Putin este în război, dar nu cu Ucraina. El este în război cu Statele Unite şi NATO”, a declarat Hodorkovski.

Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, a fost considerat cel mai bogat om din Rusia până în 2003 când, din motive politice, Putin l-a acuzat de crime financiare şi l-a închis timp de nouă ani. De la eliberarea sa din 2013, magnatul a devenit un critic deschis al Kremlinului şi al regimului lui Putin.

„Propagandiştii săi au început deja să pregătească societatea rusă pentru un atac asupra ţărilor NATO”, a declarat Hodorkovski. „Propaganda caută pregătirea opiniei publice ruse pentru o escaladare a conflictului”.

La începutul acestei luni, Hodorkovski a prezis că invazia Ucrainei va pune capăt regimului lui Putin. Cu toate acestea, în interviul său de duminică, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă degenerare a situaţiei actuale.

„Sunt absolut convins că, dacă Putin decide că a câştigat în Ucraina, războiul se va extinde”, a spus Hodorkovski. „Următorii paşi vor fi ţările baltice”.

Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania sunt toate membre ale Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele Joe Biden a declarat anterior că SUA „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, concentrând trupe americane în regiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Hodorkovski #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie