Pe muchie de cuțit! Moldova poate deveni complicele Rusiei ajutând-o să ocolească anumite sancțiuni

Moldova deja este aliniată la sancțiunile internaționale contra Rusiei, iar autoritățile centrale nici nu cunosc asta, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, primii care au înțeles că Moldova riscă să fie supusă ea sancțiunilor internaționale, dacă va ajuta Rusia să ocolească sancțiunile au fost bancherii noștri.

Ei din prima zi a sancțiunilor internaționale s-au aliniat plenar și au stopat orice tranzacții cu băncile rusești supuse sancțiunilor. Dacă nu făceau asta, băncile noastre riscau să fie supuse ele sub sancțiuni internaționale”, a spus Ioniță.

În opinia economistului, riscul Republicii Moldova să ajungă sub sancțiuni este foarte mare.

Rusia acum caută căi de a ocoli sancțiunile și se inspiră de la Iran. O modalitate este să utilizeze țări ca Moldova pentru re-import sau re-export de mărfuri sub sancțiuni. Spre exemplu Moldova anual re-exportă în Rusia produse farmaceutice în volum de 50-70 milioane USD, produse din occident. Or, în mod neașteptat Moldova poate deveni complicele agresorului ajutându-l să ocolească anumite sancțiuni”, susține Ioniță.

Economistul afirm că bancherii moldoveni au înțeles din prima acest lucru, iar autoritățile până acum nu realizează pericolul care planează asupra Republicii Moldova. După crimele de la Bucha, presiunea internațională va crește și devine tot mai evident: in condiții de război nu există neutralitate, ești cu victima ori cu agresorul.

Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul naţiunilor puternic industrailizate (G7) au impus Rusiei sancţiuni masive din cauza invaziei militare din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.