Le Pen vrea să scoată Franța din NATO, să se apropie de Rusia, să schimbe cooperarea cu Germania și relația cu SUA

Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă care se va confrunta cu președintele Emmanuel Macron în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze din 24 aprilie intenționează să scoată Franța din NATO, să revizuiască relațiile Parisului cu SUA, să oprească cooperarea militară și industrială cu Germania și să se apropie de Rusia lui Vladimir Putin, după cum reiese din programul politic al acesteia, consultat de publicația franceză Les Echos.

Programul politic privind afacerile externe al lui Marine Le Pen, candidata formațiunii politice Rassemblement National (RN – Reuniunea Națională), reprezintă o adevărată schimbare în timpul războiului din Ucraina, dacă aceasta va câștiga algerile.
Potrivit jurnaliștilor francezi de la Les Echos, Marine Le Pen dorește cel mai mult să răstoarne masa jocului dacă va ajunge la Palatul Elysée după scrutinul decisiv din 24 aprilie. Candidata aflată la a treia încercare de a deveni președinte are un singur obiectiv: să recâștige măreția trecută a Franței, pe care guvernele anterioare i-au permis să se prăbușească, potrivit acesteia, și să-și reconstruiască independența.

Politica lui Le Pen referitoare la NATO lasă impresia de o reconectare cu tradiția gaulistă, arată Les Echos. Candidata de extremă dreaptă intenționează astfel să retragă Franța din comandamentele militare ale Alianței, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, prin memorandumul din 9 martie, care prevedea intenţia guvernului francez de a se retrage din structurile de comandă ale NATO și solicita Cartierului General al Alianței Nord-Atlantice ca unităţile aliate să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat într-o altă țară.

În anul 2009, președintele francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a aprobat decizia de reintegrare a Franței în structurile de comanda a NATO.

Relația Franței cu SUA, dacă Marine Le Pen ajunge președinte

Marine Le Pene crede că cu Statele Unite, „relația fundamentală nu funcționează în interesul Franței”. Pentru ea, „Statele Unite nu se comportă întotdeauna ca un aliat al Franței”. Prin urmare, oponenta politică a lui Emmanuel Macron crede că este necesar să se „revizuiească” cooperarea cu Casa Albă, în special în ceea ce privește zona cooperării în domeniul informațional.

Marine Le Pen contestă, de asemenea, interesul cuplului franco-german și dorește „să pună capăt cooperării industriale întreprinse cu Germania în domeniul armamentului, desfășurată în detrimentul suveranității tehnologice și al interesului industrial, potrivit candidatei de extremă dreaptă.

Dacă Macron pierde, Parisul se va uita spre Moscova

Marine Le Pen ar vrea să consolideze relația bilaterală cu Regatul Unit, care s-a desprins de blocul comunitar al UE. „A dori să te apropii de țara cea mai apropiată de Statele Unite și cea mai atașată de NATO este în cel mai bun caz o abordare incoerentă”, a declarat Nicolas Tenzer, președintele Centrului de Studiu și Reflecție pentru Acțiune Politică (CERAP) din Paris.

Marine Le Pen, în scenariul în care va deveni președintă a Franței, va căuta și „o alianță cu Rusia” pe anumite subiecte precum „securitatea europeană” și „lupta împotriva terorismului pe care a asigurat-o cu mai multă consecvență decât orice altă putere”, după cum se precizează programul său politic scris înainte ca Vladimir Putin să înceapă războiul din Ucraina.

Relațiile dintre RN și liderul de la Kremlin au fost întotdeauna bune. Marine Le Pen s-a întâlnit cu președintele rus în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei și declanșarea ostilităților în Donbas, iar campania ei electorală a fost finanțată de o bancă rusă. Există o oarecare incongruență în a-l vedea pe Vladimir Putin persistând în a dori să „denazifice” Ucraina în timp ce finanțează mișcările de extremă dreaptă în Europa, notează jurnaliștii de la Les Echos.

Marine Le Pen vrea „o apropiere strategică” între NATO și Rusia după încheierea războiului din Ucraina

Marine Le Pen a pledat miercuri pentru o „apropiere strategică între NATO şi Rusia”, „de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace”.

„Este interesul Franţei şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite, care nu au niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă”, a afirmat Le Pen într-o conferinţă de presă la Paris pe tema diplomaţiei.

Candidata extremei drepte a mai afirmat că nu doreşte nici „supunerea faţă de Moscova”, așa cum a scris presa, nici „alinierea în spatele administraţiei Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.

„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat pretendenta scaunului prezidențial de la Elysee.

Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o „alianţă” cu Rusia pentru a o include „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, considerată de către lidera extremei drepte franceze drept o „organizaţie belicoasă”.

La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre „crime de război” în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucha.
Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor.

La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin „criminal de război”, pentru că „nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi”, a declarat aceasta.

#NATO #Paris #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.