Probleme în aprovizionarea cu lapte. Brânza ieftină din SUA îi ademenește pe europeni

Europa, renumită pentru delicioasele sale sortimente de brânză precum gouda, brie sau mozzarella, se confruntă cu probleme în aprovizionarea cu lapte, astfel că a început să cumpere din ce în ce mai multă brânză ieftină din SUA, transmite Bloomberg.

De exemplu, Ţările de Jos, unde cele mai recente date oficiale arată că importurile de brânză din SUA au explodat. În principal este vorba de felii de brânză care se pun deasupra burgerilor, conform Agerpres.

Mary Keough Ledman, analist la banca Rabobank, spune că totul are legătură cu preţurile mai mici la brânză în SUA, care ar putea conduce la achiziţii mai mari peste hotare. Costurile pentru producţia de lapte şi brânză au crescut în aproape toată lumea, în special în Europa.

Seceta și războiul din Ucraina au crescut prețurile la porumb, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor la nutreţurile pentru animale. Costurile pentru producție, energie şi echipamente au crescut şi ele, ceea ce a condus la diminuarea livrărilor de lapte. Fermierii din Europa au fost reticenţi să majoreze producţia deoarece sunt îngrijoraţi de înăsprirea normelor de mediu, spune Nate Donnay, director la firma de consultanţă StoneX Group Inc.

Datele furnizate de U.S. Census Bureau arată că Europa a importat 306 de tone de brânză din SUA în luna februarie a acestui an, de trei ori mai mult decât media multianuală pentru această lună. Ţările de Jos, care au devenit cel mai mare cumpărător, sunt ţara unde îşi au sediul o serie de mari firme de trading. Este posibil ca aceşti traderi să importe brânză din SUA în scopul re-exportului la nivel mondial, aşa că nu există nicio garanţie că clienţii europeni vor consuma această brânză, susţine Nate Donnay.

Cu toate acestea, exporturile de brânză ale SUA în Europa sunt în continuare relativ mici. Timp de mai mulţi ani, SUA au exportat în Europa mai puţin de 2.000 de tone de brânză pe an, în timp ce producţia Uniunii Europene este mai mare de 10 milioane de tone pe an.

#branza #lapte #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.