Ursula von der Leyen: Rusia folosește gazul ca „instrument de șantaj”. UE este pregătită pentru acest scenariu

Oprirea unilaterală a livrărilor de gaze către clienții din Europa este „încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o reacție la anunțul Gazprom de a sista livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria.

„Este nejustificat și inacceptabil”, a spus președinta Comisiei Europene după anunțul Gazprom privind oprirea completă a livrărilor de gaze către Polonia și Bulgaria, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Această mișcare demonstrează încă o dată lipsa de încredere în Rusia ca furnizor de gaze, se mai arată în comunicat.

„Suntem pregătiți pentru acest scenariu. Suntem în contact strâns cu statele membre. Lucrăm la asigurarea unor livrări alternative și a celor mai bune niveluri de stocare în UE. (…) O întâlnire a grupului de coordonare în probleme gazelor are loc chiar acum. Întocmim răspunsul coordonat al UE. Vom continua să lucrăm cu partenerii internaționali pentru a asigura rute alternative. Și voi continua să lucrez cu liderii Europei și ai lumii pentru a asigura securitatea energetică în Europa”, a mai declarat Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului.

Gigantul energetic rus Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului.

#Gaz rusesc #ursula von der leyen #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.